Cum ar fi dacă, în mijlocul iernii, te-ai trezi că centrala nu pornește sau că nu poți monta panouri fotovoltaice pentru că rețeaua de transport a energiei nu mai face față? Ceea ce pentru mulți pare o utopie, e de fapt o realitate destul de îngrijorătoare care nu pare să îi preocupe de decidenții din sectorul energetic.
Proiectate după modelul de funcționare de acum 40 de ani, rețelele de transport si de distribuție au nevoie disperată de digitalizare, pentru a face față nevoilor lumii de astăzi și de mâine, pentru a susține creșterea consumului de energie electrică din viitor, dar ANRE continuă să blocheze investițiile.
Autoritatea de reglementare a pus luni în dezbatere publică un nou proiect de metodologie de stabilire a tarifelor de distribuție a energiei electrice. Noua metodologie ar urma să intre în vigoare la 1 iulie și, deși ar trebui să stimuleze investițiile, ANRE este reticentă în continuare în a recunoaște cheltuielile cu investițiile făcute de companiile din energie, ceea ce înseamnă că ele nu pot fi recuperate prin introducerea lor în tarife.
O astfel de politică va reduce investițiile în modernizarea rețelelor, cu consecințe grave pe termen mediu și lung, pentru că rețelele vor fi vulnerabile la atacuri cibernetice și alte situații de urgență din cauze diverse neprevăzute.
Este de neînțeles lipsa de deschidere a ANRE fata de sectorul privat, cu atât mai mult cu cât, în ultimii ani, companiile private din energie au pre-finanțat schemele de compensare a facturilor. De exemplu, ANRE nu recunoaște creșterea cheltuielilor nici măcar cu rata inflației, dar nici cheltuielile cu clădirile, aplicațiile IT sau mașinile.
O altă propunere ciudată a ANRE ete aplicarea unei corecții negative asupra costurilor de operare și mentenanță, în condițiile în care avem o scădere a energiei distribuite realizate versus prognozat.
O rețea națională modernizata va duce pe termen mediu și lung, la reducerea sustenabila a costurilor pentru consumatori, un obiectiv asumat de autorități, și va putea să susțină, în viitor creșterea consumului de energie:
La nivel național, consumul de energie este așteptat să crească în viitor, prin:
- branșarea a sute de mii de noi locuințe în zonele metropolitane ale marilor orașe;
- intrarea în sistem a peste 100.000 de prosumatori care evacuează excesul de energie în rețeaua națională. În câțiva ani, cifra acestora se va dubla;
- investițiile industriale noi din toate județele tarii;
- tendința de a trece de la încălzirea bazata pe gaz la încălzirea pe baza de energie electrica;
- creșterea numărului de aparate și încărcătoare de aparate în fiecare gospodărie;
- creșterea numărului stațiilor de încărcare electrică.
Tot acest consum în creștere va duce la perturbări majore ale bunei funcționări a rețelei, daca statul nu sprijină companiile să își asume investițiile pe măsură.
Politica ANRE generează întrebări legitime:
- Cine de la ANRE își va asuma responsabilitatea pentru limitarea investiților în rețelele electrice din România?
- De ce nici măcar cu echivalentul ratei inflației nu pot fi recunoscute creșterile de costuri cu investițiile în rețele? Cine are interesul să pună în pericol dezvoltarea rețelei de electricitate în România?
- Statul ignoră pericolul lipsei de investiții. Statul aprobă proiecte de energie eoliană în Marea Neagră. Prin ce rețea va fi introdusă energia în sistemul național?
- Mai este stabilitatea infrastructurii energetice o chestiune de securitate economică sau nu?
- A abandonat România orice așteptare de a fi un pol energetic important în Europa Centrala și de Est, de a fi jucătorul cheie în tranzitul energiei electrice în zonă?
- De ce ca, în loc să contribuie la consolidarea sectorului de energie, ANRE caută soluții care să limiteze investițiile și, implicit, prezenta și valoarea companiilor private care operează în România?
