În viața cotidiană, mulți dintre noi suntem supuși insultelor, sarcasmului și feedback-ului negativ, chiar dacă, prin natura noastră, nu suntem imuni la astfel de evenimente care ne afectează pe termen lung. În copilărie ni se spunea adesea faptul că suntem fragili din punct de vedere fizic, dar că niște simple cuvinte nu ne pot răni. Totuși, beneficiind de experiență, adulții înțeleg foarte bine faptul că aceste sfaturi pe care le primeam când eram mici sunt departe de a fi adevărate – pe când rănile fizice pot dura câteva săptămâni pentru a se vindeca, un comentariu negativ ne poate afecta o viață întreagă.
Fie că este vorba despre critici adresate cu calm de un profesor la școală, fie că ne referim la un comentariu acid rostit în mijlocul unei discuții în contradictoriu cu un prieten sau iubit, avem tendința de a ne aminti criticile mult mai bine decât laudele datorită unui fenomen numit negativitate.
De fapt, o mulțime de efecte complexe pot fi explicate facil de acest fenomen – el reprezentând tendința universală conform căreia emoțiile negative ne afectează mai mult decât cele pozitive. Ne determină să acordăm o atenție sporită amenințărilor și să exagerăm pericolele, conform consemnărilor sociologului Roy Baumeister de la Universitatea din Queensland, coautor al cărții „Puterea răului și cum să trecem peste astfel de evenimente negative”.
Chiar dacă pare mai degrabă o perspectivă sumbră, concentrarea asupra elementelor negative din viață a ajutat oamenii să depășească multe obstacole de-a lungul anilor, de la dezastre naturale, la ciumă și războaie, fiind astfel mai bine pregătiți să le facă față acestor evenimente (deși există și dovezi conform cărora optimismul poate fi un adjuvant, de asemenea, în combaterea stresului în situațiile extreme). Creierul uman este un mecanism complex care a evoluat pentru a ne menține integritatea fizică și pentru a ne asigura longevitatea, având în componența sa trei sisteme de avertizare ce sunt menite să ne ajute să facem față pericolelor apărute inopinat. Pe de o parte, există un sistem al ganglionilor bazali, acesta controlând reacția noastră în situații conflictuale, pe de altă parte, sistemul limbic, acesta declanșând generarea unor emoții ca răspuns la amenințări, având rolul de a ne ajuta să percepem corect pericolul, dar și cortexul prefrontal, care ne permite să avem o rațiune logică în momentul în care ne simțim amenințați.
„Strămoșii noștri care aveau o gândire bazată pe fenomenul negativității aveau mai multe șanse de a supraviețui”, spune Baumeister. Oamenii sunt pregătiți încă din copilărie să fie atenți la amenințările din jurul lor. La doar opt luni, un bebeluș își va întoarce privirea mai repede spre imaginea unui șarpe decât a unei broscuțe. Ulterior, la vârsta de cinci ani, cei mici învață să prioritizeze o privire supărată sau nervoasă în detrimentul unui chip fericit.
Baumeister recunoaște faptul că, uneori, concentrarea asupra elementelor ce par problematice poate fi o strategie solidă: „În primă fază, eliminați aspectele negative și soluționați problemele. În esență, trebuie să opriți sângerarea.” Pe de altă parte, deși atenția sporită acordată evenimentelor negative ne poate menține în siguranță în situații extreme, acest obicei nu ne este de ajutor în viața de zi cu zi. Baumeister consideră că negativitatea ne afectează până când învățăm cum să îi minimizăm efectele astfel încât să nu ne distorsioneze viziunea asupra lumii și modul în care răspundem la diferiți stimuli externi.
De exemplu, viața pare să fie acaparată de evenimente negative dacă ne concentrăm atenția asupra știrilor publicate într-un ziar. Jurnaliștii sunt deseori acuzați că urmăresc preponderent evenimentele negative pentru a vinde exemplarele tipărite la publicația în cadrul căreia lucrează sau pentru a atrage telespectatori. Acest fenomen poate fi considerat parțial adevărat. Totuși, cercetătorii au demonstrat faptul că și cititorii sunt atrași în mod natural de poveștile cu un grad ridicat de dramatism și au o tendință mai accentuată de a le răspândi. Zvonurile ce au ca subiect potențiale pericole – chiar dacă există o probabilitate foarte mică să se întâmple – se răspândesc mult mai ușor decât veștile bune.
Un studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea McGill din Canada realizat prin utilizarea unei tehnologii ce urmărește mișcarea globului ocular a studiat modul în care participanții acordau atenție anumitor articole de știri. Cercetătorii au descoperit faptul că oamenii aleg adesea povești despre corupție, eșecuri, ipocrizie și alte evenimente negative în detrimentul celor pozitive sau neutre. Persoanele care erau mai interesate de actualități și de politică erau mai predispuse în a alege veștile proaste. Pe de altă parte, când au fost întrebați despre acest lucru, oamenii au recunoscut faptul că preferă evenimentele axate asupra negativității.
Ceea ce citim și urmărim la știri ne poate spori temerile. De exemplu, teama noastră de atentate teroriste este pronunțată chiar dacă numărul persoanelor ucise în ultimii 20 de ani de teroriști este mai mic decât numărul americanilor care au murit din cauza unor accidente în propria cadă, explică Baumeister în cartea sa.
În timp ce îngrijorarea din cauza unei situații ipotetice, dar îngrozitoare, ne poate face să ne fie frică, doar o mică experiență negativă poate avea un impact enorm asupra întregii noastre zile și ne poate afecta profund. Randy Larsen, profesor de psihologie la Universitatea Washington din St. Louis, a analizat dovezile care sugerează că emoțiile negative durează mai mult decât cele pozitive. El a descoperit că avem tendința de a petrece mai mult timp gândindu-ne la evenimentele rele, comparativ cu cele bune, fapt ce ne poate ajuta să înțelegem de ce momentele jenante sau criticile ne pot afecta mulți ani după ce au avut loc.
Poate vi se pare dificil să nu acordați foarte multă atenție asupra comentariilor dureroase de la persoana iubită, de la un membru sau din partea unui prieten. „Cred că un comentariu negativ pe care îl primim din partea unei persoane la care ținem și în care avem încredere poate avea un impact mai mare asupra noastră decât cele venite din partea unui străin”, spune Baumeister. Acest fenomen se datorează, în mare parte, faptului că avem așteptări mai mari din partea familiei sau prietenilor și a modului în care aceștia se comportă cu noi.
În unele cazuri, remarcile negative pe care le primim din partea oamenilor importanți din viețile noastre pot genera dezechilibre emoționale de lungă durată și resentimente care pot genera stoparea relațiilor cu persoanele respective. Cercetătorii de la Universitatea din Kentucky din Statele Unite ale Americii au descoperit faptul că relațiile pot fi uneori salvate dacă partenerii ignoră problemele din cadrul cuplului și devin pasivi. „ Nu doar acțiunile benefice pe care partenerii le fac pentru binele reciproc determină succesul sau eșecul unei relații, ci și reacția pe care aceștia o au la evenimentele negative care au loc în viața partenerului/ partenerei”, au menționat oamenii de știință din cadrul Universității din Kentucky.
Un alt studiu a fost realizat pe un eșantion format din cupluri și a avut o durată care a depășit un deceniu. Rezultatele au arătat că primii doi ani sunt decisivi în astfel de situații. Dacă în această perioadă participanții au avut niveluri mai ridicate de negativitate în viața lor cotidiană, au fost mai predispuși la un divorț ulterior.
Fenomenul negativității explică de ce mulți dintre noi pot fi vinovați că nu acordă atenție relațiilor pe care le au când totul decurge perfect, însă observă imediat micile imperfecțiuni și transformă problemele minore în evenimente cu adevărat dezastruoase.
De asemenea, critica este amplificată atunci când are loc în mod repetat și des, transformând rețelele de socializare un ecou al negativității. În pofida faptului că a obținut titlul de cel mai bine vândut album în anul 2019, Billie Eilish a declarat pentru BBC Breakfast că evită să citească toate comentariile pe care le primește prin intermediul social media. „Mi-au ruinat viața”, a declarat artista. „Cu cât acțiunile pe care le faci au un potențial mai mare de a îți aduce succesul, cu atât oamenii te urăsc mai mult. Este o adevărată nebunie! Lucrurile au devenit mult mai grave din acest punct de vedere decât erau înainte.” Starul pop Dua Lipa, dar și fosta membră a grupului Girls Aloud, Nicola Roberts, sunt alte celebrități care au vorbit public despre impactul fenomenului de trolling.
Baumeister avertizează că nu avem capacitatea de a face față negativității pe care o regăsim pe rețelele de socializare din mediul online deoarece am învățat să ne apărăm de criticile primite din partea celor de la care ne așteptăm să facă acest lucru, fără a fi obișnuiți cu replicile negative primite din partea unor străini. „Așadar, momentul în care primești comentarii negative din partea unui număr mare de oameni trebuie să fie devastator”, spune Baumeister.
Bineînțeles, impactul pe care criticile unui prieten le au asupra psihicului uman variază de la persoană la persoană, însă comentariile negative, dar și sentimentele generate de acestea au un potențial ridicat de a crește nivelul de stres, anxietate, frustrare și îngrijorare, spune Lucia Macchia, cercetător al comportamentului uman și membru temporar al Universității de Economie din Londra. „Confruntarea cu aceste emoții negative are un impact mare asupra corpului nostru, deoarece ele pot genera și amplifica durerea fizică”, adaugă ea.
Pe de altă parte, zeci de studii au demonstrat faptul că oamenii au tendința de a privi lucrurile într-o perspectivă optimistă pe măsură ce îmbătrânesc. Oamenii de știință se referă la acest efect cu denumirea „Pozitivitate” și consideră că începem să ne amintim cu precădere detaliile pozitive începând cu vârsta mijlocie. Baumeister crede că acest lucru se datorează faptului că trebuie să învățăm din eșecuri și critici cât suntem tineri, această necesitate diminuându-se pe măsură ce îmbătrânim.
O altă strategie pe care am putea să o abordăm este să luăm în considerare faptul că anumite comentarii au o legătură mai mare cu persoana care le rostește decât cu cea care le primește – Lucia Macchia. Cu toate acestea, comentariile negative pot afecta o persoană indiferent de vârsta pe care aceasta o are, având un efect mai puternic în momentele de vulnerabilitate ale fiecăruia. „Când moralul tău este deja la pământ, este mai greu să te retragi dintr-o situație nefavorabilă. Atunci va fi un moment inoportun și dificil pentru a primi comentarii negative”, spune Baumeister.
Un subiect foarte dezbătut este dacă oamenii cu anumite tipologii de personalitate sunt mai predispuși decât alți semeni de-ai lor. Totuși, un studiu recent a relevat faptul că nu există legături demonstrate între trăsăturile de personalitate, ideologia politică și negativitatea unei persoane.
„Cu toții suntem sensibili la comentarii negative, nu este nimeni mai puternic. Toată lumea se confruntă cu această problemă, iar asta ar trebui să ne ajute pe noi înșine să facem față mai ușor unor amenințări similare. De asemenea, acest mod de a privi lucrurile ne poate ajuta să ne menținem sănătatea mintală”, adaugă Macchia.
Recunoscând efectul negativ, putem trece peste răspunsurile tăioase pe care le primim în diverse situații și putem chiar profita de anumite beneficii ale acestora. De exemplu, Shelley Taylor, profesor de psihologie socială la Universitatea din California Los Angeles (UCLA), a relevat faptul că femeile ce suferă de cancer la sân își formează uneori convingeri ireal de optimiste ca un mecanism de apărare împotriva efectelor pe care boala le are asupra lor. Aceste „iluzii pozitive” sunt asociate atât cu o serie de beneficii pentru sănătatea mintală, cât și cu nenumărate avantaje în ceea ce privește integritatea fizică, fapt ce sugerează că modul în care gândim ne poate ajuta în anumite momente dificile.
Lucrarea lui Taylor a scos la lumină, de asemenea, un alt fenomen regăsit în viața cotidiană ca un răspuns utilizat în fața negativității, denumit de oamenii de știință ca „minimizare”(capacitatea noastră de a minimiza , a atenua sau de a ignora impactul unui eveniment nefericit). De exemplu, pacientele ce au acceptat să participe la studiul lui Taylor și ce sufereau de cancer aveau tendința de a se compara cu persoane ce le erau inferioare din mai multe puncte de vedere, astfel încât să minimizeze problema cu care ele însele se confruntau.
Probabil vă imaginați că o persoană precum parașutistul profesionist Felix Baumgartner nu este nevoită să apeleze la tehnici de minimizare a temerilor sale. Totuși, Michael Gervais, un psiholog care lucrează cu olimpici, a folosit astfel de mecanisme pentru a îl ajuta pe Baumgartner să își atingă obiectivul de a deveni primul parașutist care a trecut de bariera sunetului. Potrivit interviurilor pe care le-a acordat ulterior, lui Baumgartner îi era teamă să nu reprezinte un pericol modul în care era realizat costumul lui și să nu fie prins definitiv în el, realizând, în gândul său, asocierea negativă dintre costum și o închisoare. Gervais i-a sugerat, pe de altă parte, să își privească echipamentul precum costumul unui supererou, maximizând astfel avantajele. Folosind o serie de tehnici de respirație și o formă de terapie cognitiv-comportamentală (denumită CBT), Baumgartner a reușit să își dezvolte rezistența în costum și să își atingă obiectivul final de a deveni „Fearless Felix”.
Puțini dintre noi vor împărtăși ambițiile înalte ale lui Baumgartner, dar cu toții putem învăța o lecție valoroasă din experiența sa. Depășind momentele și gândurile axate pe negativitate și maximizând pozitivismul, ne-am putea crește șansele de a ne îndeplini visele și de a ajunge unde ne dorim.