NATO european | Primul „war game” al UE, în care se testează capacitatea de reacție militară în cazul în care un stat membru ar fi atacat

De la discuțiile referitoare la un plan conceput pentru ca UE să se poată apăra folosind structurile militare NATO existente în cazul unei retrageri a SUA din alianță, dezvăluit de Wall Street Journal, iată că Bruxellesul face un pas înainte și anunță că va testa clauza de asistență reciprocă a blocului în cazul unui atac. Practic, UE urmează să simuleze modul în care ar reacționa dacă una dintre țările sale ar fi atacată. Exercițiul are loc după ce Cipru a fost ținta unor drone în timpul conflictului dintre Iran, Israel și Statele Unite.

În cadrul primei operațiuni de acest gen, șefa diplomației, Kaja Kallas, va supraveghea luna viitoare ceea ce se numește un exercițiu „de simulare” pentru a stabili cum ar funcționa în practică clauza de asistență reciprocă a blocului, articolul 42.7, a declarat un înalt oficial al UE.

▌Testul practic al răspunsului politic

Planul este de a testa mai degrabă răspunsul politic al blocului decât cel militar.

„Vom continua cu un exercițiu cu miniștrii [apărării] [după aceea] pentru a vedea cum funcționează acest lucru în practică”, a spus oficialul, citat de Politico, și căruia i s-a acordat anonimatul din cauza naturii confidențiale a planificării.

Clauza prevede că, dacă un stat membru al UE se confruntă cu o „agresiune armată”, celelalte state membre au obligația de a-i acorda „ajutor și asistență prin toate mijloacele aflate la dispoziția lor”. Clauza nu specifică dacă un astfel de ajutor include o reacție militară și conține formulări relevante pentru statele neutre, precum Austria și Irlanda.

Simularea va fi desfășurată în cadrul Comitetului politic și de securitate al UE, care este compus din diplomați de rang înalt ai UE.

Majoritatea statelor membre ale UE aparțin și NATO și, prin urmare, sunt acoperite de clauza de apărare reciprocă din articolul 5 al acestuia, care se referă în mod explicit la utilizarea forței militare pentru a ajuta alte state semnatare.

Însă tensiunile transatlantice, inclusiv amenințările președintelui american Donald Trump de a ocupa Groenlanda, au zguduit încrederea în articolul 5 și au stârnit un interes reînnoit pentru aranjamentele de securitate ale UE.

Țările care aspiră la aderarea la bloc menționează din ce în ce mai des securitatea ca un motiv pentru a se alătura blocului, alături de bogăție și stabilitate.

Un alt factor care stimulează interesul pentru articolul 42.7 este riscul crescut de atacuri împotriva statelor UE.

După ce a fost ținta unor drone lansate din Liban în martie, Cipru, în special, și-a exprimat interesul de a explora modul în care articolul 42.7 ar funcționa în practică, a spus înaltul oficial. Săptămâna viitoare va avea loc la Cipru un summit al liderilor UE.

▌Art. 42.7 al UE, "un fel de" art.5 al NATO

Afirmațiile lui Trump privind Groenlanda au stârnit dezbateri cu privire la articolul 42.7, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, afirmând în ianuarie că clauza de asistență reciprocă s-ar aplica în cazul Groenlandei. El a solicitat, de asemenea, ca UE să consolideze articolul în vederea asigurării funcționării sale depline, cu o structură de comandă militară clară.

Pe lângă exercițiul de simulare, Serviciul European de Acțiune Externă, ramura UE responsabilă de afaceri externe și securitate, pregătește un document care să prezinte modul în care garanțiile de securitate ar putea funcționa în practică.

Articolul 42.7 a fost invocat o singură dată. Acest lucru s-a întâmplat în noiembrie 2015, de către Franța, în urma unei serii de atacuri teroriste mortale ale ISIS la Paris.