Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit primele rezultate ale negocierilor din prefața Summitului NATO, de la Ankara, anunțând ”discuții avansate” cu trei țări aliate care să trimită ”capabilități” în România pentru o distribuție mai mare a resurselor NATO pe flancul estic.
„Distribuirea uniformă a resurselor NATO pe flancul estic, conștientizarea suplimentară a consecințelor războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, care este simțită pe teritoriul României mai mult decât pe teritoriul țărilor care sunt mai în mijlocul Europei, achiziții în comun”, a spus Miruță într-o conferință de presă.
”Pe scoringul cu investiții în apărare stăm bine”
„Și față de alte summit-uri, unde România avea capul un pic mai plecat pentru că nu îndeplinea condițiile, dacă se face un score-card al fiecărei țări cu privire la îndeplinirea asumărilor la nivel NATO, astăzi stăm mult mai bine decât am stat în trecut, pentru că pe scoringul cu investiții în apărare stăm bine, pe scoringul cu aducerea la viață a unor fabrici care să producă armament pe teritoriul național stăm infinit mai bine decât stăteam chiar anul trecut.
Cu privire la distribuirea pe flancul estic – sigur, aici nu e o chestiune pe care o apreciază doar România, pentru că sunt toate țările de pe flancul estic, însă suntem țară la cu ieșire la Marea Neagră, unde și acolo, pe discuțiile pe care le avem împreună cu Turcia și cu Bulgaria, nu spunem doar că vrem să fim jucători, ci venim cu dovada faptului că am semnat un contract pentru a construi alte patru nave noi, că securitatea pe Marea Neagră este obținută și cu supraveghere aeriană, și cu sisteme antiaeriene, dar și cu nave care să creeze o navigație sigură pe Marea Neagră”, a adăugat el.
„Scoringul se face pe ce procent din PIB fiecare țară a alocat pentru apărare. România anul trecut a avut un 2,24%, acuma, sigur, este o execuție bugetară în curs, dar planul este mult mai mare. Ținta de a ajunge la 3% din PIB România o va atinge înainte de termenul maxim.
Cu privire la producția suplimentară în România sunt aceste proiecte prin SAFE publice, care presupun producție la șantierul naval Mangalia, la Uzina Mecanică Sadu, la Moren, la fabrica de arme de la Cugir. Sunt fabrici care erau în paragină și care astăzi primesc licență, linie de producție nouă și o suprafață, o amprentă pe teritoriul național, unde se produce la un nivel tehnologic echivalent cu înzestrarea celorlalte armate din țările membre NATO”, a explicat ministrul.
– articolul continuă mai jos –
„Se vorbește de o sporire a NATO pe flancul estic, se vorbește de țări care, pentru a spori prezența NATO pe flancul estic, să mute multe capabilități și în România. Este o chestiune pe care o avem intens în discuție după situația de la Galați. Este o chestiune pe care am cerut-o în luna februarie a anului 2026, dar este o decizie care ține în final de țările care decid să facă asta.
Discuțiile cu trei dintre aceste țări sunt avansate, dat fiind un subiect sensibil, respectuos este să-i lăsăm pe ei să anunțe că au finalizat toate tot parcursul intern pentru a putea să trimită capabilități suplimentare”, a continuat Miruță.
„Aici am mers și pe o altă latură, pentru a proteja noi activ teritoriul național și teritoriul NATO. Însă se pot face lucruri și din partea cealaltă, de aceea am transmis oficial ministrului apărării din Ucraina o solicitare prin care am spus că este rezonabil pentru România să fie anunțată că orice dronă care este lansată la apă în Marea Neagră, produsă în Ucraina, este preprogramată ca atunci când intră din greșeală, din orice condiții, în apele teritoriale românești, să se autodetoneze.
Asta se poate face preprogramând zona respectivă, chiar dacă între timp nu mai au comunicații cu drona. Este o decizie autonomă pe care microprocesorul dronei respective o poate lua, chiar dacă nu se mai comunică cu ea”, mai spus el.
