În ediția de miercuri, unul dintre principalele articole de pe prima pagină a prestigiosului cotidian britanic The Guardian este dedicat crizei profunde în care se află Justiția din România, capturată de rețeaua Savonea și acoliții ei politici din PSD. Articolul are următorul titlu: „E toxic”: România zguduită de acuzațiile de corupție la nivel înalt în sistemul judiciar. Considerând că este vorba despre un material relevant pentru români, atât prin conținut, cât și prin abordare, România1.ro a tradus articolul și îl redă integral fără a interveni pe text decât cu adaptările lingvistice necesare:
În sala de judecată domnea tăcerea, dar atmosfera era încordată; zgomotul obiectivelor aparatelor foto era singurul sunet auzit, în timp ce zeci de jurnaliști își îndreptau privirile spre bancă. O conferință de presă extraordinară fusese convocată după difuzarea, la sfârșitul anului trecut, a unui documentar care susținea că vârful sistemului judiciar din România era cuprins de corupție.
La bară, la Curtea de Apel din București, se afla președinta acesteia, Liana Arsenie, flancată de cei doi vicepreședinți ai săi. În spatele lor, în semn de susținere, stăteau aproximativ 30 de judecători.
Apoi, Raluca Moroșanu, tot judecătoare la curte, a intrat în sală și a cerut să ia cuvântul înainte de începerea conferinței de presă. „Suntem pur și simplu terorizați”, a spus ea cu voce fermă, rupând rândurile conducerii care stătea lângă ea. „Nu pot descrie atmosfera de aici, cât de toxică și tensionată a devenit.”
După ce și-a făcut declarația, a ieșit din sala de judecată în roba sa, în aplauzele sporadice din sală și în fața expresiilor impasibile ale colegilor săi judecători.
Intervenția lui Moroșanu a fost făcută în sprijinul unui coleg care a fost ținta unor atacuri după ce a apărut în documentarul realizat de publicația românească Recorder, care susținea că o rețea de magistrați de rang înalt și politicieni „capturase” sistemul de justiție din România. „Tot ce a spus el este adevărat și dacă cineva îl contrazice, este o minciună”, a spus ea în discursul său. Luna trecută, colegul ei a fost trimis în procedură disciplinară pentru declarațiile făcute în documentar.
Filmul a folosit mărturii rare ale procurorilor și judecătorilor pentru a susține că rețeaua a folosit manevre administrative pentru a amâna condamnările în cazurile de corupție la nivel înalt până când acestea au ajuns la prescripție.
Reacția a fost imediată: mii de români au ieșit în stradă și aproape 900 de judecători și procurori au semnat o scrisoare deschisă în care avertizau asupra „disfuncționalităților profunde și sistemice”. Dar, la șase luni distanță, o reformă semnificativă încă nu s-a materializat, iar acuzațiile continuă să se înmulțească.
Luna trecută, agențiile de investigație Rise Project și PressOne au afirmat că Lia Savonea – actualmente președintă a Curții Supreme – a achitat un gangster condamnat la șapte ani de închisoare pentru jaf, deși deținea terenuri în coproprietate cu unchiul acestuia în perioada în care era președintă a Curții de Apel din București, acum 12 ani, un presupus conflict de interese pe care nu l-a declarat. Ea a negat acuzațiile, afirmând că acestea fac parte dintr-o „campanie evidentă de defăimare” împotriva sa, „bazată pe asocieri forțate și speculații privind persoane și situații care nu au nicio legătură reală”. Acuzațiile au fost „supuse verificării”, a spus ea, fără a se constata nicio neregulă. La începutul acestei luni, președintele României, Nicușor Dan, a adâncit deziluzia publicului față de sistemul de justiție prin aprobarea unei serii controversate de numiri de procurori, în ciuda obiecțiilor autorității de reglementare judiciară și ale societății civile.
Printre cei numiți s-a numărat Marius Voineag, fost șef al Direcției Naționale Anticorupție – o figură pe care Dan o criticase în campania electorală și pe care procurorii din documentarul Recorder au acuzat-o că a intervenit în anchete sensibile. Voineag a negat nicio abatere și a refuzat să comenteze.
Criza se desfășoară pe un fundal deja instabil. În 2024, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale din cauza unei presupuse interferențe rusești, o decizie care a adâncit neîncrederea publicului în instituțiile țării.
Efectul cumulativ este vizibil în sondaje. Un sondaj realizat anul acesta a arătat că șapte din zece români nu au încredere în sistemul de justiție și mai mult de jumătate consideră că legea nu este aplicată în mod egal.
Pentru Moroșanu, nimic din toate acestea nu este surprinzător. Într-un interviu acordat ziarului The Guardian, ea a vorbit deschis despre amploarea crizei, așa cum o vede ea. „Ne aflăm acum în cel mai grav moment prin care a trecut sistemul judiciar român în cei 26 de ani de carieră ai mei”, a spus ea. „Majoritatea magistraților sunt corecți, competenți și muncitori; ceea ce vedem nu este o corupție generalizată, ci corupție la vârful sistemului.”
Moroșanu lucrează ca judecătoare de mai bine de un sfert de secol și a petrecut 19 ani la Curtea de Apel din București, una dintre cele mai importante instanțe din țară, care se ocupă de multe decizii definitive în cazuri de corupție la nivel înalt. În ultimii ani, o serie de procese majore de corupție care implicau politicieni și oameni de afaceri s-au încheiat cu un eșec după ce au ajuns la termenul de prescripție din cauza întârzierilor repetate în procedurile judiciare și în ciuda probelor ample, inclusiv înregistrări ale suspecților care păreau să recunoască faptele comise.
„Sistemul de justiție se află într-o criză profundă cauzată de formarea unor grupuri în cadrul instanțelor de nivel înalt, care au preluat puterea de gestionare administrativă”, a declarat Laura Ștefan, expertă anticorupție la think tank-ul românesc Expert Forum.
Andreea Pocotilă, una dintre autoarele documentarului, a afirmat că dosarele erau repartizate în mod repetat către noi completuri de judecată de către conducerea instanțelor chiar înainte de pronunțarea hotărârilor, forțând reluarea procedurilor și reexaminarea probelor până când acestea deveneau prescrise.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, gardianul independenței judiciare care supraveghează carierele magistraților, au fost acuzați de complicitate. „Dar cine ar trebui să ne protejeze de gardian?”, a spus Andrea Chiș, fost membru al consiliului și judecător pensionat.
Într-o declarație, consiliul a respins acuzațiile, afirmând că sistemul judiciar din România a fost supus unui „atac fără precedent” menit să-i distrugă reputația prin acuzații false de corupție sistemică. O inspecție internă a confirmat că niciuna dintre afirmațiile din documentarul Recorder nu este adevărată, a adăugat acesta.
Chiș a susținut într-un studiu din 2023 că reformele justiției au concentrat puterea în mâinile conducerii instanțelor prin extinderea autorității acestora și slăbirea supravegherii, creând o structură piramidală a puterii. În ciuda criticilor, reformele au determinat UE să ridice mecanismul de monitorizare a statului de drept.
„A fost o greșeală ridicarea mecanismului”, a spus Chiș. „Nu a fost bine pentru sistemul nostru de justiție și a eliminat presiunea asupra celor aflați la putere.”
Reformele succesive nu au lăsat niciun mecanism eficient de urmărire penală a magistraților corupți, spun observatorii, eforturile de responsabilizare ducând la aproape nicio condamnare în ultimii ani. „Este o înțelegere tacită între politicieni și magistrații de rang înalt de a bloca responsabilizarea pentru corupție în cadrul sistemului judiciar, în timp ce politicienilor, la rândul lor, li se acordă impunitate”, a spus Ștefan.
În calitate de președinte al Curții Supreme și fost șef al Consiliului Magistraturii, Savonea a fost acuzată că ar fi o figură proeminentă a acestei presupuse structuri de putere.
Într-o declarație, Savonea a afirmat că acuzațiile fac „parte dintr-o campanie orchestrată de defăimare și de lezare a reputației, prin denaturarea gravă a realităților factuale și asocierea unor narațiuni lipsite de orice dovadă”.
Ea a adăugat: „ Subliniez, de asemenea, că nu există nicio constatare sau imputare privind vreo ingerință în administrarea justiției din partea mea.” „În realitate, aceste acuzații nu se bazează pe simple afirmații – ele se bazează pe interpretări speculative care ajung să pună la îndoială însăși arhitectura instituțională a sistemului judiciar. Această arhitectură, însă, a fost construită în conformitate cu cele mai riguroase standarde europene, inclusiv în ceea ce privește procedurile de concurs și mecanismele de ocupare a funcțiilor publice, întemeiate pe criterii de legalitate, transparență și meritocrație. ”
Arsenie, președinta curții de apel, a respins, de asemenea, acuzațiile. Ea i-a acuzat pe jurnaliștii din spatele documentarului de „instigare împotriva ordinii constituționale” – una dintre cele mai grave infracțiuni din Codul penal român, echivalentă aproximativ cu seditia. Ea a refuzat o solicitare de interviu din partea ziarului The Guardian.
Furia s-a revărsat în stradă. Raluca Kișescu, o consultantă în marketing care s-a alăturat protestelor anul trecut, consideră că încrederea se erodează iremediabil. „O democrație fără justiție este o poveste cu un final tragic”, a spus ea. „Ne simțim ca niște șoareci în experimente cu șocuri electrice: ne obișnuim cu fiecare șoc provocat de un nou documentar al Recorder, îl comentăm cu prietenii noștri și apoi trece.”
De când și-a exprimat opinia, Moroșanu a spus că a fost recuzată din două cazuri după ce colegii judecători au susținut că critica sa publică la adresa lui Arsenie demonstra o lipsă de empatie.
Totuși, ea nu regretă că și-a exprimat opinia. „Există încă o șansă ca lucrurile să se schimbe dacă se întâmplă ceva anul acesta”, a spus ea, „dar dacă nu se schimbă nimic acum, lucrurile nu se vor schimba niciodată.”
