● Următorii doi ani ar putea oferi Rusiei ocazia perfectă de a testa angajamentul Occidentului față de NATO. Guvernele europene se tem că Vladimir Putin va considera acest moment ca fiind ocazia sa de a lovi.
Oficialii din domeniul apărării și parlamentarii se tem că Kremlinul va considera următorii doi ani, cât timp Donald Trump se află încă la Casa Albă și UE nu și-a consolidat încă capacitatea militară, ca fiind momentul potrivit pentru a testa angajamentul Occidentului față de NATO, potrivit celor trei politicieni europeni cu cunoștințe directe despre discuții, intervievați de Politico. Deși războiul Rusiei în Ucraina a arătat limitele puterii Moscovei, președintele rus și-a manifestat de mult timp dorința de a cuceri mai mult teritoriu.
„S-ar putea întâmpla ceva foarte curând – există o fereastră de oportunitate pentru Rusia”, a declarat Mika Aaltola, un membru finlandez de centru-dreapta al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European. „SUA se retrag din Europa, relațiile transatlantice sunt în ruine, iar UE nu este încă pe deplin pregătită să-și asume singură responsabilitățile.”
Deși oficialii din domeniul apărării și factorii de decizie nu exclud posibilitatea ca Putin să lanseze o ofensivă terestră într-o țară NATO, aceștia spun că este puțin probabil, având în vedere cât de solicitată este Rusia în lupta cu Ucraina, potrivit unui diplomat NATO de rang înalt și a trei oficiali europeni de rang înalt din domeniul apărării, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre această chestiune sensibilă.
În schimb, este mult mai probabil ca el să întreprindă o acțiune mai precisă sau să efectueze o incursiune menită să creeze ambiguitate, în speranța de a semăna diviziune în cadrul NATO cu privire la faptul dacă acțiunea îndeplinește sau nu pragul necesar pentru a declanșa clauza de apărare reciprocă prevăzută la articolul 5, a spus Aaltola.
Articolul 5 prevede că aliații trebuie să considere un atac armat împotriva unuia dintre ei „ca un atac armat împotriva tuturor”, dar Trump a numit NATO un „tigru de hârtie”. El urmează să părăsească funcția în ianuarie 2029.
Putin ar putea „escalada orizontal împotriva unui alt vecin, încercând să evite o negociere umilitoare cu Ucraina”, a declarat pentru Politico Gabrielius Landsbergis, fostul ministru de externe al Lituaniei, care a avertizat, de asemenea, cu privire la „fereastra de oportunitate” a lui Putin.
Deși cheltuielile europene pentru apărare au crescut brusc în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, va dura ani de zile până când impactul complet se va resimți pe teren, potrivit Foii de parcurs a UE privind pregătirea pentru apărare. Blocul vrea să fie pregătit să „își descurajeze în mod credibil adversarii și să răspundă la orice agresiune” până în 2030, conform foii de parcurs.
„Ar putea fi un mic aspect psihologic care ne sperie, dacă Putin simte că o astfel de escaladare ne slăbește, ne face să ne simțim amenințați și reduce sprijinul pentru Ucraina”, a declarat Ville Niinistö, președintele Delegației Parlamentului European la Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia și fost ministru în guvernul Finlandei, care are o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia.
„Rusia nu este atotputernică”, a spus el. „Dar disperarea este, de asemenea, periculoasă.”
▌Ce va face Trump în continuare?
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat sâmbătă că „cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice” este „dezintegrarea continuă a alianței noastre”.
Dacă Putin monitorizează angajamentul lui Trump față de NATO, atunci provocările sale politice interne vor fi luate în calcul. Dacă republicanii vor avea rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, Trump ar putea încerca să-și recâștige baza electorală prin a exercita o presiune mai puternică asupra bêtes noires NATO și Europa și prin a se retrage și mai mult din sprijinul acordat Ucrainei, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2028 din SUA, potrivit unui înalt oficial european din domeniul apărării.
Vineri, SUA au anunțat că vor retrage 5.000 de soldați americani din Germania. Trump a amenințat cu același lucru pentru Italia și Spania.
„Există riscul unei înrăutățiri și mai mari” a poziției SUA față de NATO din cauza climatului politic intern, a spus înaltul oficial din domeniul apărării. Pentru a contracara amenințarea, UE trebuie să „investească masiv și să investească împreună” pentru a fi pregătită să se apere.
Și deși Rusia este slăbită, cu Ucraina penetrându-i apărarea și lovind adânc în teritoriul său, numărul victimelor din rândul trupelor crescând și Kievul reușind să recucerească teritoriu, acest lucru nu face decât să-l facă pe Putin mai periculos pentru Europa în acest moment, a spus Aaltola, europarlamentarul pentru afaceri externe.
„Extinderea conflictului [din Ucraina] către alte teatre de operațiuni ar putea oferi Rusiei o carte de joc… războiul le epuizează resursele, așa că caută o cale de ieșire”, a spus Aaltola. Iar acea cale de ieșire „nu este negocierea păcii — ci extinderea conflictului”.
Putin are multe ținte ușoare din care să aleagă, a spus Aaltola, iar un atac ar putea „lua multiple forme diferite”, fiind puțin probabil ca Kremlinul să facă ceva atât de clar precum lansarea „unei incursiuni acolo unde NATO este puternic, cum ar fi granița cu Polonia”.
„ Ar putea fi o operațiune cu drone, ar putea fi o operațiune în Marea Baltică… Ar putea fi ceva în Arctica, vizând insule mici. Ei au flota fantomă, care este deja parțial militarizată”, a spus Aaltola. „Un atac cu drone nu necesită trupe, nu necesită trecerea frontierei.”
Prin lansarea unei astfel de operațiuni, Putin ar încerca să exercite presiune asupra aliaților europeni ai Ucrainei, evitând în același timp orice potențial răspuns din partea SUA.
„Dacă nu are loc un atac peste graniță, SUA ar putea spune că acest lucru nu este atât de important din punct de vedere strategic”, a spus Aaltola. „Resursele lor sunt solicitate în Iran, așa că probabil ar recomanda negocieri cu Rusia. Și exact asta ar încerca Rusia să facă cu această acțiune.”
▌Alarmism
Europa nu este unită în ceea ce privește evaluarea gravității amenințării imediate din partea Rusiei. Există o anumită tensiune între politicienii din țări precum Finlanda și Lituania, care trag semnalul de alarmă și susțin că Europa trebuie să-și intensifice urgent pregătirea antirachetă și de apărare pe fondul întârzierilor în livrările de arme din partea SUA din cauza războiului din Iran, și abordarea mai prudentă din Estonia și din cadrul NATO, unde oficialii spun că orice alarmism joacă în favoarea strategiei lui Putin.
Dar cei care minimalizează amenințarea riscă să adormă Europa într-un fals sentiment de siguranță, a spus Aaltola. Acesta „este de fapt cel mai rău lucru pe care îl poți crea în țările democratice”, a spus el. „Trebuie să alocăm resurse, iar dacă există un fals sentiment de siguranță, atunci resursele nu sunt alocate apărării.”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat într-un interviu TV că Rusia s-ar putea pregăti să acționeze împotriva „uneia dintre țările baltice, de exemplu”. Înalți oficiali de la Kiev au declarat că sunt ținte din cauza sprijinului acordat Ucrainei.
„Rușii transmit un semnal” deoarece au acuzat țările baltice că permit dronelor ucrainene să utilizeze spațiul lor aerian, a declarat reporterilor ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha.
Politicienii din țările baltice au încercat să minimizeze această amenințare. Oficialii NATO sunt la fel de sceptici.
„Rusia este foarte ocupată în Ucraina”, a declarat președintele estonian Alar Karis pentru POLITICO. „Nu cred că are capacitatea necesară pentru a încerca” să pornească un război și împotriva țărilor baltice.
Acest argument a fost susținut de un diplomat de rang înalt al NATO și de trei înalți oficiali europeni din domeniul apărării.
„Mi se pare foarte puțin probabil”, a spus diplomatul de rang înalt al NATO. „Tendința suicidală a lui Putin are limitele sale — mai ales când nu există un câștig evident și imediat.”
„Este clar că Rusia se vede într-o confruntare pe termen lung cu Occidentul”, a spus un al doilea înalt oficial european din domeniul apărării. „Cu toate acestea, în prezent ne menținem evaluarea conform căreia nu există o amenințare militară pe termen scurt la adresa NATO din cauza implicării Rusiei în Ucraina. Acest lucru nu înseamnă că nu ar trebui să rămânem vigilenți, deoarece Rusia ar putea să ne subestimeze unitatea și hotărârea.”
O „bătălie pe două fronturi” este o „strategie foarte, foarte riscantă” pentru Putin, a spus al treilea înalt oficial din domeniul apărării, mai ales că Europa „progresează puternic” în consolidarea propriilor apărări.
Dar, așa cum a recunoscut Karis, Europa nu poate exclude nimic.
„Nu se știe niciodată. Și nimeni nu se aștepta la războiul din Ucraina”, a spus președintele estonian. „Suntem în alertă. Suntem pregătiți. Suntem cu ochii în patru.”
