Comisia Europeană avertizează că țările UE riscă pierderi masive de locuri de muncă în următorii ani, deoarece costurile ridicate ale energiei, restructurarea industrială și tranziția verde afectează economia.
Cifrele, consultate de Politico, vor apărea în Pachetul de primăvară al semestrului european, care stabilește recomandările economice și politice ale Comisiei pentru țările UE și urmează să fie prezentat miercuri. Acestea subliniază îngrijorarea crescândă la Bruxelles cu privire la amploarea provocărilor economice cu care se confruntă blocul comunitar.
„Competitivitatea Europei nu va fi construită doar prin tehnologie, capital sau reglementări financiare”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei pentru competențe, pentru Politico. „Va fi construită de oameni, de competențele pe care le dezvoltă și de oportunitățile pe care le creăm pentru ca aceștia să contribuie pe deplin la economiile și societățile noastre.”
Întrucât războiul dintre SUA și Israel din Iran nu dă semne de sfârșit și continuă să afecteze prețurile petrolului, Comisia estimează că presiunile asupra prețurilor energiei în 2026 vor pune în pericol până la 560.000 de locuri de muncă. Sectoarele cele mai expuse includ construcțiile, metalele, produsele chimice și transporturile.
Activitatea economică mai slabă a obligat Comisia să își revizuiască proiecțiile privind șomajul. Toamna trecută, Comisia a prevăzut că șomajul va ajunge la 5,9% în 2026 și la 5,8% în 2027. Acum se estimează că va fi de 6% în ambii ani.
Comisia se așteaptă, de asemenea, ca guvernele să își îndatoreze mai mult, soldul bugetar general pentru toate cele 27 de țări ale UE crescând de la -3,1% din PIB în 2025 la -3,5% în 2026 și -3,6% în 2027.
Pachetul va încerca să îndrepte atenția către forța de muncă, argumentând că agenda UE privind competitivitatea nu poate avea succes fără a aborda deficitul tot mai mare de forță de muncă și decalajele de competențe.
Comisia a identificat sectoarele care se confruntă cu presiuni asupra ocupării forței de muncă.
În sectorul auto din Europa, cheia succesului economic al Germaniei, Comisia va declara că 600.000 de locuri de muncă sunt în pericol, deoarece industria se confruntă cu tranziția de la vehiculele cu motor cu ardere internă și cu concurența puternică din partea Chinei.
În industria bateriilor, aproximativ 85.000 de locuri de muncă sunt în pericol. Sectorul producției de energie solară reprezintă aproape 59.000 de locuri de muncă afectate de presiunile pieței, în timp ce măsurile de reducere a emisiilor de carbon ar putea afecta alte 4.500 de posturi în industria siderurgică.
Îngrijorările reflectă o dezbatere mai amplă de la Bruxelles despre dacă Europa pierde teren în industriile strategice în fața rivalilor precum China și Statele Unite, în ciuda planurilor de stimulare a producției interne.
▌Îmbunătățirea abilităților
În același timp, angajatorii din întregul bloc comunitar continuă să raporteze dificultăți în găsirea de lucrători cu calificările adecvate.
Conform cifrelor Comisiei, 68% dintre companiile mijlocii au raportat deficit de competențe în 2023. Până în 2024, 77% dintre firme au declarat că deficitul de forță de muncă și de competențe acționează ca o barieră în calea investițiilor.
Constatările întăresc mesajul central al acestui pachet semestrial: Reziliența economică depinde din ce în ce mai mult de investițiile în capitalul uman.
Pentru prima dată, recomandările UE care însoțesc pachetul vor include un accent special pe plasarea educației, formării profesionale, învățării adulților, competențelor STEM și recalificării mai aproape de centrul cadrului de guvernanță economică a UE.
„Investițiile în oameni reprezintă cea mai puternică strategie de competitivitate a Europei și fundamentul unei Uniuni care poate inova, poate concura mai bine și poate face față oricărei provocări”, a declarat Mînzatu. „Iată ce se schimbă odată cu acest semestru european: capitalul uman este acum tratat ca un factor esențial al competitivității, cu îndrumări specifice fiecărei țări membre.”
Provocările legate de ocuparea forței de muncă descrise în document se extind dincolo de pierderile de locuri de muncă.
Comisia va avertiza că gospodăriile cu venituri mici s-ar putea confrunta cu o povară disproporționată din cauza prețurilor mai mari la combustibili pentru transport, care le-ar costa cu 1,4% suplimentar din venit. Aceasta va evidenția inegalitățile persistente de pe piața muncii, menționând că cetățenii din afara UE rămân mult mai predispuși la supracalificare pentru locurile de muncă pe care le ocupă decât lucrătorii autohtoni.
Bruxelles-ul va sublinia, de asemenea, îngrijorările legate de calitatea locurilor de muncă, afirmând că unul din cinci lucrători este prins în locuri de muncă cu salarii mici în sectoare cu o creștere slabă a productivității, în timp ce unul din 12 se confruntă cu riscul de sărăcie în rândul persoanelor încadrate în muncă.
În acest context, Comisia va folosi pachetul pentru a încuraja țările UE să adopte reforme care vizează creșterea competențelor, îmbunătățirea calității locurilor de muncă și consolidarea sistemelor de protecție socială.
Ca parte a pachetului de miercuri, Bruxelles-ul va pune, de asemenea, un semnal de alarmă asupra sănătății financiare a Bulgariei după ce va analiza cu atenție obiceiurile sale de cheltuieli. Germania, Estonia, Letonia și Slovenia au fost supuse unor verificări similare, dar au ieșit nevătămate din evaluarea Comisiei – deocamdată.
▌Situația din România e critică
Deși România nu a fost încă evaluată, situația din țara noastră este alarmantă, deficitul total de forță de muncă calificată atingând un nivel critic de aproximativ 600.000 de lucrători. Această criză structurală afectează atât joburile cu calificare medie/tehnică, cât și domeniile de top. Conform analizelor Băncii Naționale a României (BNR), acest deficit cronic a devenit un motor inflaționist major, adăugând 3,5 puncte procentuale la inflația din ultimii ani.
Sectoarele cele mai afectate de lipsa specialiștilor
Deficitul de personal calificat se manifestă acut pe două paliere majore:
➤ . Meserii tehnice și calificare medie
- Transporturi și Logistică: Cererea a explodat pentru șoferi de TIR și transportatori rutieri de mărfuri.
- Producție și Industrie: Există o lipsă severă de sudori, lăcătuși mecanici, electricieni și tehnicieni de mentenanță, afectând direct sectorul industrial și naval.
- Construcții: Deși sectorul utilizează masiv forță de muncă din afara UE, cererea pentru zidari calificați, dulgheri și șefi de șantier rămâne uriașă.
- Servicii private și HORECA: Lipsesc bucătari calificați, cofetari și personal specializat pentru servicii domestice (precum bone sau îngrijitori).
➤ . Profesii cu înaltă calificare (Top Management & White Collar)
- Sănătate: România continuă să piardă medici și asistenți medicali prin migrație economică, lăsând spitalele din orașele mici fără specialiști.
- Inginerie și Științe: Deficitul persistă în proiectare, automatizări și energie regenerabilă.
- IT&C: Deși piața a trecut printr-o fază de reașezare a costurilor, cererea pentru experți în securitate cibernetică, Cloud și inteligență artificială depășește oferta internă.
➤ . Principalele cauze ale deficitului
- Migrația externă: Tinerii calificați continuă să aleagă piețele din Europa de Vest pentru salarii mai mari și condiții de viață mai bune.
- Declinul învățământului tehnic: Școlile profesionale și sistemele de învățământ dual nu produc suficienți absolvenți pentru a acoperi pensionările din industrie.
- Mismatch de competențe: Universitățile pregătesc adesea absolvenți în domenii suprasaturate, în timp ce piața cere competențe tehnice precise.
