La multilaterala de la București, prezidată de Nicușor Dan și președintele Poloniei, Karol Nawrocki, participă inclusiv șeful NATO, Mark Rutter, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce mai multe țări au ales să fie reprezentate doar de funcționari de rang înalt, iar Washingtonul a trimis un subsecretar de stat. Romania1.ro transmite evenimentul în regim LIVE TEXT și VIDEO.
▌UPDATE. Liderii țărilor NATO din formatul B9 și ai țărilor nordice din Alianță au adoptat o declarație în care Rusia este definită drept cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa NATO. Ungaria a anunțat că își „exprimă o abținere constructivă” față de limbajul convenit de participanți.
Țările semnatare se angajează să consolideze cooperarea în domeniul apărării pe flancul estic al NATO, afirmând că spațiul de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice reprezintă „o linie strategică” care trebuie apărată de un NATO mai puternic, inclusiv din perspectiva cooperării transatlantice.
„Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare
Declarația comună
Semnatarii condamnă acțiunile „extrem de conflictuale” ale Rusiei împotriva aliaților și partenerilor NATO, precum sabotaje, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian și alte atacuri hibride.
„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic”
Declarația comună
Țările NATO reunite la București anunță menținerea angajamentului de protejare a infrastructurii maritime critice și a libertății de navigație, inclusiv prin misiunile Baltic Sentry și Arctic Sentry.
„Extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina, este esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate”,
Declarația comună
Acestea reafirmă condamnarea războiului declanșat de Rusia și sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Totodată, se spune că sprijinulpentru Kiev, inclusiv cu armament, reprezintă o investiție pe care țările din flancul estic al NATO o fac în propria securitate.
„Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv”
Declarația comună
În declarație este menționată și Republica Moldova, în paragraful în care statele participante se angajează să aprofundeze colaborarea cu „partenerii cheie”.
„Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică”
Declarația comună
Într-o notă de subsol se spune că documentul nu a fost semnat de către reprezentanții Ungariei: „Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul guvern al Ungariei.”
Ulterior, departamentul de comunicare publică al Administrației Prezidențiale a precizat că abținerea Budapestei este legată de faptul că se află într-o perioadă de tranziției de la un guvern la altul.
„La momentul finalizării negocierii textului declarației, ca de altfel nici astăzi, Ungaria nu avea un Guvern investit, în consecință nu au avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Abținerea este constructivă, așa cum scrie și în textul declarației și este un pas înainte față de poziția anterioară a Ungariei care era una de respingere. Mesajul delegației Ungariei este unul pozitiv”
Declarația comună
▌UPDATE. Karol Nawrocki: ”Se dorește slăbirea NATO în regiunea nostră”
„E prima dată când am avut privilegiul să particip la B9 în calitate de președinte al Poloniei. Când Polonia și România au lansat acum 11 ani formatul B9, unii au tras semnalul de alarmă prea tare. Ne-am gândit că gândirea imperială s-a întors în Europa. Astăzi, sprijinul trebuie să existe mai mult decât pe hârtie. Nimeni nu poate să spună că nu am fost preveniți. Conflictul Rusiei nu este unul izolat, ci o amenințare la întreaga ordine nord-atlantică”, a declarat Karol Nawrocki.
„Se dorește slăbirea NATO și a statelor democratice în regiunea nostră, de aceea B9 este mai important astăzi decât oricât în trecutul său. Nu suntem la o periferie aici, e vorba de centrul de gravitație al NATO. De la Marea Neagră și din ce în ce mai mult spre nordul continentului, este necesară unitatea noastră. Urăm un cald bun venit partenerilor noștri nordici”, a adăugat președintele polonez.
„Forța Europei rămâne inseparabilă de forța NATO, o prezență aliată puternică, un angajament continuu din partea SUA și altor aliați sunt esențiale pentru descurajare și pentru apărarea regiunilor nostre. În mai puțin de 2 luni, va avea loc summitul NATO de la Ankara. Acel summit trebuie să transmită un mesaj clar: NATO este unit și va apăra fiecare centimetru din teritoriul nostru”, a conchis președintele polonez.
▌UPDATE. Nicușor Dan, în deschiderea summitului: „Motto-ul acestei reuniuni este să oferim mai mult pentru securitatea transatlantică”
„Doamnelor și domnilor, bine ați venit în București, la Cotroceni. Mulțumesc pentru prezență statelor membre B9, mulțumesc SUA și Ucrainei, care participă ca observator”, a transmis Nicușor Dan, în intervenția dinaintea începerii summitului.
„Întâlnirea nostră se desfășoară într-un climat international dinamic și cu două luni înainte de summitul NATO de la Ankara. Nu e lipsit de importanță faptul să că suntem aproape de Ucraina, de Marea Neagră și de locurile unde teritoriul aliat este amenințat. Scopul reuniunii noastre este de a coagula, de a acorda viziunile noastre despre viitorul NATO și pentru fiecare dintre țările nostre există o prioritate pentru propria securitate, există o prioritate pentru consolidarea securitării transatlantice. De aceea motto-ul acestei reuniuni este să oferim mai mult pentru securitatea transatlantică.
Pentru a face asta, trebuie să facem câteva lucruri. Întâi, trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la alianță și trebuie să dezvoltăm toți împreună o bază industrială militară transatlantică solidă. E o oportunitate această reuniune pentru a vedea unde suntem în implementarea angajamentelor pe care ni le-am luat la summitul NATO anterior de la Haga și de a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova. De securitatea lor depinde securitatea noastră”, a mai transmis Nicușor Dan.
▌UPDATE. Mark Rutte, ultimul sosit la Cotroceni. Urmează să înceapă sesiunea plenară a summitului, în deschiderea căreia vor avea intervenții preşedintele Nicuşor Dan, şi omologul său polonez, Karol Nawrocki.
Un comunicat al administrației prezidențiale anunță că principalele mesaje ale României vor fi legate de coerența strategică pe Flancul Estic, susținerea Ucrainei și creșterea la 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare:
❝Președintele Nicușor Dan va accentua importanța coerenței strategice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, și va sublinia necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creșterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare și consolidarea capacității industriei transatlantice de apărare. Va reitera sprijinul ferm pentru Ucraina, ca investiție în securitatea Aliată.
Summitul va fi o bună oportunitate pentru România de a menține o atenție sporită asupra evoluțiilor regionale de securitate, inclusiv în cazul partenerilor expuși amenințării ruse, precum Republica Moldova.
Nu în ultimul rând, va fi evidențiată necesitatea intensificării contribuțiilor europene la partajarea responsabilităților cu SUA, prin asumarea unui rol crescut în securitatea europeană”.
▌Lista participanților
O primă constatare este absența noului premier al Ungariei, Peter Magayr, pentru care summitul ar fi fost ocazia perfectă pentru un prim contact cu președintele României, dar și cu ceilalți reprezentanți ai țărilor participante. Ungaria va fi reprezentată de ambasadorul ei la București.
De asemenea, nu putem să nu menționăm că admninistrația Trump a ales să nu fie reprezentată la nivel înalt, trimițând un subsecretar de stat.
Potrivit Administrației Prezidențiale, la Summitul B9 și al Țărilor Nordice participă:
- Secretarul General NATO, Mark Rutte;
- Președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda;
- Președintele Republicii Estonia, Alar Karis;
- Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel;
- Președintele Republicii Letonia, Edgars Rinkēvičs;
- Președintele Republicii Slovace, Peter Pellegrini;
- Președintele Republicii Finlanda, Alexander Stubb;
- Prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen;
- Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski;
- Subsecretarul de Stat din Statele Unite ale Americii pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno;
- Ministrul Apărării din Regatul Suediei, Pål Jonson;
- Ministrul Afacerilor Externe din Regatul Norvegiei, Espen Barth Eide;
- Secretarul de Stat permanent din cadrul Cancelariei Prim-ministrului Islandei, Benedikt Árnason;
- Reprezentantul Permanent al Republicii Bulgaria la NATO, Ambasadorul Nikolay Milkov;
- Ambasadorul Ungariei în România, Kissné Hlatki Katalin.
▌Agenda discuțiilor
Summitul de la București va reprezenta un forum de evaluare a pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie 2026) și urmărirea rezultatelor așteptate. Agenda reuniunii include:
- Creșterea cheltuielilor de apărare: implementarea angajamentelor de la Haga privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și consolidarea bazei industriale transatlantice;
- Coerența strategică pe Flancul Estic: abordare omogenă de la nord la sud, cu accent pe coordonare și interoperabilitate;
- Sprijinul pentru Ucraina: importanța pentru securitatea europeană și transatlantică a unei soluționări juste și durabile a conflictului;
- Partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO: creșterea contribuției aliaților europeni (și Canadei) și intensificarea investițiilor în cercetare și inovare în domeniul apărării.
▌Agenda evenimentului de la Cotroceni
Summitul debutează la ora 10:30, când are loc primirea șefilor de delegație, conform programului anunțat de Administrația Prezidențială.
De la 11:00 începe sesiunea plenară a summitului, în deschiderea căreia vor avea intervenții preşedintele României, Nicuşor Dan, şi omologul său polonez, Karol Nawrocki.
La ora 14:20 va fi „fotografia de familie”, iar la 14:30 un dejun de lucru.
La 17:00, preşedintele Nicuşor Dan, alături de Karol Nawrocki şi de șeful NATO, Mark Rutte, vor avea declaraţii de presă comune.
Formatul B9 a fost lansat în 2015 de președinții României și Poloniei de la acel moment, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, în contextul anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia, ca platformă de consultare și coordonare a pozițiilor țărilor NATO de pe flancul estic.
