Departamentul pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale a tergiversat nejustificat atribuirea contractului de 1,2 miliarde euro către francezii de la Naval Group, companie care a câștigat licitația pentru construirea a patru corvete pentru Forțele Navale Române, scrie Newsweek.ro.

Aceasta este, pe scurt, concluzia procurorilor anticorupție, așa cum apare în ordonanța de clasare din dosarul deschis la plângerea MApN, ordonanță intrata în posesia Newsweek România.

În tergiversarea atribuirii contractului, un aport important l-a avut și Andrei Ignat, fostul șef al Departamentului Armamente, care a făcut o plângere la Parchetul Militar după ce ar fi fost „identificate vicii de procedură, care pot conduce la vulnerabilizarea actului decizional“. În plus, Newsweek România, B1 TV, România Military și Cuget Liber au fost acuzate de Andrei Ignat, fostul șef al Departamentului Armamente, că au publicat informații „secret de serviciu”.

DNA: Mass media nu au influențat licitația

Newsweek România a prezentat în exclusivitate ofertele depuse de cele trei companii care s-au luptat pentru adjudecarea contractului. Italienii de la Fincantieri au licitat contractul pentru suma de 1,34 miliarde de euro, olandezii de la Damen au cerut 1,255 miliarde de euro și francezii de la Naval Group 1,2 miliarde de euro. Practic, câștigătorul licitației urma să fie declarat grupul francez Naval Group. Articole despre controversata afacere cu corvete au mai fost publicate în România Military, Cuget liber și B1 TV, după ce Newsweek România a dezvăluit datele financiare ale ofertanților. Toate cele patru instituții media au fost acuzate de Andrei Ignat că au dezvăluit informații „secret de serviciu”.

Conform Ordonanței de clasare, însă, „în urma consultării surselor publice de informare, respectiv site-urile publicațiilor menționate, a rezultat că în curpinsul anumitor articole sunt publicate informații clasificate secret de serviciu, respective prețurile din ofertele financiare finale ale celor trei operatori economici care au depus ofertă finală. (…) Este de menționat că datele la care au apărut aceste informații în mass-media sunt ulterioare, corelativ cu momentul adoptării deciziilor în cadrul comisiei de evaluare (…) diseminarea acestor informații în mass-media nu a fost aptă să influențeze luarea deciziilor în cadrul procedurii specific, motiv pentru care, în cauză nu se poate reține că prin diseminarea acestor informații a fost afectată activitatea sau interesele autorității contractante, respective ale vreunui operator economic participant la procedura specifică”.

„Inactivitate” la Departamentul pentru Armamente

Forțele Navale Române ar fi trebuit să primească deja în dotare prima corvetă multifuncțională. Dar nu s-a întâmplat asta pentru că politicienii și generalii prinși în hora afacerilor bănoase cu armament au alte interese. De exemplu, în perioada în care fostul secretar de stat Andrei Ignat s-a aflat la șefia Departamentului pentru Armamente, s-a tergiversat procedura de atribuire a licitației pentru construcția celor patru corvete către firma franceză Naval Group, cea care câștigase contractual pentru suma de 1,2 miliarde euro. Procurorul de caz Tiberiu Cozma atrage atenția în Ordonanța de Clasare că „s-a observant o inactivitate decizională până la data de 01 iulie 2019, moment în care Raportul procedurii specific a fost semnat de către col. dr. ing. Dumitru Ruicu, persoană aflată la comanda Departamentului pentru armamente la momentul respectiv”.

Tergiversare sub pretextul acuzațiilor de luare de mită

La data de 22 ianuarie 2019, Direcția de Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudelor din cadrul Ministerului Apărării Naționale a sesizat Parchetul Militar cu privire la infracțiunea de luare de mită de către angajații Departamentului Armamente care au gestionat Programul de înzestrare „Corvetă multifuncțională”. O altă plângere a venit de la Andrei Ignat, pe atunci secretar de stat și șef al Departamentului Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Procurorii militari au declinat ancheta către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari. Așa a luat naștere dosarul 8/P/2019.

Concret, Andrei Ignat reclama că „au fost identificate vicii de procedură, care pot conduce la vulnerabilizarea actului decizional”.

În plus, Ignat a ținut morțiș să reclame inclusiv investigațiile publicate de Newsweek România, B1 TV, România Military și Cuget Liber, publicații care au scris pe larg despre modul controversat care a fost gestionată procedura de atribuire a licitației în mandatul său de șef al Departamentului Armamente.

Mai mulți experți din cadrul Ministerului Apărării Naționale consultați de Newsweek România au susținut sub protecția anonimatului că s-a apelat la aceste plângeri penale pentru a tergiversa semnarea contractului dintre Ministerul Aprărării și compania franceză Naval Group, cea care câștigase licitația de 1,2 miliarde euro pentru construcția celor patru corvete militare.

Șpaga nu există

În cadrul anchetei legată de infracțiunea de luare de mită au fost audiați la DNA mai mulți ofițeri din cadrul Departamentului pentru Armamente. Printre aceștia se află comandorul ing. Gabriel Voicu, director de program și membru al comisiei de evaluare al Programului „Corvetă multifuncțională”, colonelul ing. Robert Popa – șeful Secției Contracte și responsabil de Forțele Aeriene și Forțele Navale din cadrul Direcției Management Contracte, generalul de brigade ing. Ionel Loțan – locțiitor al Șefului Departamentului pentru Armamente, comandorul ing. Costel Enache, comandor ing. Radu Remus Scurtu, col. dr.ing Constantin Alexandru Caravan etc. Nici unul dintre aceștia nu știa de vreo șpagă primită de militarii de la Departamentul Armamente.

Procurorul de caz, maiorul magistrat Tiberiu Cozma, a concluzionat că din declarațiile martorilor nu reiese „ca vreo persoană să fi pretins sau să fi primit vreo sumă de bani ori alte foloase necuvenite (…) în urma cercetărilor efectuate în cauză nu au rezultat probe privind comiterea vreunei infracțiuni în legătură cu elaborarea (documentației contractului – n.r.) la nivelul MAPN.

Procedura, verificată. Concluzia: fără reproș

Plângerea lui Ignat a fost demontată bucată cu bucată de procurorul Tiberiu Cozma. De exemplu, nu au fost identificare cerințe tehnice din documentația descriptive care să fi limitat în vreun fel accesul la procedură al vreunui operator economic sau să fie de natură să favorizeze/defaorizeze vreun potential ofertant: „Totodată, comisia de evaluare și comisa de experți tehnici au analizat ofertele tehnice finale depuse, constatând că aceste oferte satisfac toate cerințele impuse de autoritatea contractantă în documentația tehnică”.

Mai mult, procedura specifică a fost auditată de către Direcția de Audit Intern din cadrul MApN iar prin raportul de audit a fost avizat favorabil Raportul Procedurii, nefiind identificate vicii ale procedurii de achiziție. Pentru că nu se găsea vreo hibă la procedura de licitație, Andrei Ignat a solicitat controale de la Curtea de Conturi a României și DPICF din cadrul MApN. Curtea de Conturi a concluzionat că nu au fost identificate aspecte care să prejudicieze statul prin modul de derulare a procedurii specifice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.