În următoarele patru sau cinci luni, Putin „s-ar putea să nu mai fie capabil să negocieze dintr-o poziție de forță”, a declarat Kaupo Rosin, șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, într-un interviu acordat pentru CNN la sediul agenției de informații din Tallinn. Rosin a detaliat o combinație de presiuni economice, militare și societale cu care se confruntă Putin, care l-ar putea forța să se așeze la masa negocierilor. „Timpul nu este în favoarea Rusiei”, a spus el.
Estonia, fostă republică sovietică, este acum un post de ascultare pentru NATO, iar Rosin își petrece o mare parte din viața profesională analizând evenimentele din interiorul vecinului autoritar și ostil al țării.
„Nu mai aud vorbindu-se despre o victorie totală. Oamenii (din Kremlin) recunosc că situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu merge prea bine”, a spus Rosin, adăugând că Moscova pierde mai mulți oameni decât poate recruta.
În cei doi ani până în ianuarie, forțele rusești au avansat cu o medie de 70 de metri pe zi, aproximativ 1.000 de soldați fiind uciși sau răniți zilnic, potrivit analiștilor de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), cu sediul la Washington DC, și alții.
Chiar și acele progrese minuscule s-au oprit brusc anul acesta.
Rușii „pierd 15-20.000 de soldați morți pe lună. Nu răniți, ci morți”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio săptămâna trecută.
În aprilie, 35.203 soldați ruși au fost uciși sau grav răniți, potrivit Ministerului Apărării din Ucraina, un număr similar cu cel înregistrat în fiecare dintre cele două luni anterioare.
Sursa foto:ERR
Majoritatea victimelor sunt provocate de drone, în care atât Ucraina, cât și Rusia au investit masiv. Rosin prezice că trecerea către războiul cu drone va limita schimbările de pe linia frontului.
În prezent, ambele părți sunt „inapte de a efectua o străpungere masivă, mecanizată” în zonele aflate adânc în spatele inamicului, a spus el.
Echilibrul dintre cele două părți în tehnologia dronelor s-a schimbat pe măsură ce războiul a progresat. Însă Ucraina susține că o nouă generație de interceptori atenuează impactul atacurilor rusești asupra orașelor sale.
„Proporția dronelor Shahed doborâte de drone interceptoare s-a dublat în ultimele patru luni”, a declarat săptămâna aceasta ministrul apărării al Ucrainei, Mihailo Fedorov.
▌Încă o mobilizare?
Dacă Rusia ar fi vrut să-și revitalizeze campania și să cucerească restul regiunii Donbas din estul Ucrainei – obiectivul său declarat public – singura opțiune ar fi „un fel de mobilizare forțată”, potrivit lui Rosin.
„Dacă rușii ar putea mobiliza încă vreo două sute de mii de oameni pe câmpul de luptă, aceasta ar fi o problemă (pentru Ucraina)”, a spus Rosin. Însă o astfel de mișcare „ar crea riscuri suplimentare pentru stabilitatea internă” a Kremlinului, a adăugat el.
„Ei (Kremlinul) sunt foarte preocupați de stabilitatea internă, monitorizând-o foarte atent... Aceasta nu este o decizie pe care ar lua-o foarte ușor.”
Moscova a ordonat o mobilizare parțială a rezerviștilor în septembrie 2022, la șapte luni după începerea invaziei sale la scară largă. Mobilizarea a declanșat o reacție internă negativă, inclusiv proteste și un exod masiv de bărbați care încercau să evite recrutarea.
Recrutarea s-a bazat de atunci pe guvernele regionale care oferă bonusuri uriașe și alte beneficii celor care se înscriu, dar capacitatea lor de a oferi aceste stimulente s-a redus pe măsură ce economia Rusiei este sub presiune.
Costul războiului, al sancțiunilor internaționale și al unei campanii ucrainene de mare succes împotriva industriei petroliere vitale a Rusiei încep să se simtă, a spus Rosin.
Săptămâna trecută, Rusia și-a redus previziunile de creștere pentru acest an de la 1,3% la 0,4%, viceprim-ministrul Alexander Novak dând vina pe deficitul de forță de muncă, cheltuielile guvernamentale excesive și sancțiunile occidentale.
Ucraina a provocat „daune de miliarde și miliarde de dolari sectorului energetic”, potrivit lui Rosin – în timp ce arsenalul tot mai mare de drone cu rază lungă de acțiune al Kievului vizează rafinării, centre de export și conducte aflate la sute de kilometri în interiorul Rusiei.
Remarcând recenta serie de atacuri cu drone asupra Moscovei, Rosin a spus că „războiul vine, războiul este acasă” pentru poporul rus.
Totuși, nu este clar cum l-au influențat evoluțiile recente pe Putin – dacă l-au influențat vreodată.
„Unde este momentul în care înțelege situația reală, pentru că, din nou, chestiunea Ucrainei este atât de ideologică pentru el, încât probabil că nu-i este ușor să schimbe părerea”, a spus Rosin.
Chiar dacă trupele rusești nu reușesc să facă progrese, Rosin crede că Putin va persevera.
Ei „vor încerca să facă următoarea iarnă pentru ucraineni cel puțin la fel de grea cum a fost (anul acesta), dacă nu chiar mai grea. Dacă nu își atinge obiectivul prin mijloace militare, cu siguranță va încerca să își atingă obiectivul prin alte mijloace pentru a avea un guvern pro-rus la Kiev.”
Însă există un sentiment tot mai mare de paranoia la Moscova, măsurile de securitate din jurul președintelui fiind întărite pe fondul zvonurilor despre comploturi de lovitură de stat.
Și în societatea rusă, în general, soldații care se întorc acasă din Ucraina creează dureri de cap, „ducând acasă violență, instabilitate, probleme psihologice și criminalitate”, a spus Rosin. Unii se alătură grupărilor de crimă organizată, a adăugat el.
Un studiu realizat anul trecut de think tank-ul CSIS a estimat că soldații ruși care se întorceau din război au ucis sau rănit peste 1.000 de persoane în Rusia.
Deși există tot mai multe plângeri cu privire la război, pe măsură ce stagnarea economică se instalează, Rosin vede puține semne de tulburări, având în vedere controlul strict al serviciilor de securitate asupra disidenței.
„Chiar nu văd o revoluție stradală în acest moment, dar uneori astfel de sisteme sunt foarte goale în interior și, dacă se întâmplă ceva, se va întâmpla foarte rapid și vom fi cu toții surprinși”, a spus el.
