„Ciocanul vrăjitoarelor”, un exemplar original din 1487 al faimoasei cărți medievale „Malleus Maleficarum”, adus în premieră la Iași de la Muzeul Național Brukenthal, a ajuns în centrul unui scandal care a dus la închiderea expoziției organizată la Palatul Braunstein și la intervenția Poliției, anunță Ziarul de Iași.
Organizatorii acuză că volumul de tezaur a fost mutat fără acordul curatorilor, deși expoziția fusese autorizată, securizată și asigurată în condiții stricte.
De cealaltă parte, conducerea Muzeului Municipal „Regina Maria” susține că intervenția era necesară pentru protejarea cărții.
▌Au mutat expoziția fără a anunța Muzeul Brukenthal
Potrivit Federației Patronatelor din Industriile Creative din România (FEPIC), organizatorul RCW, expoziția ar fi fost modificată fără acordul curatorilor, după ce mai multe elemente, inclusiv cartea de patrimoniu, au fost mutate din poziția în care fuseseră instalate și validate de specialiști.
„În seara zilei de 18 mai, după ce curatoarea expoziției, Marlene Herbert, a plecat la Cincu, urmând să se întoarcă pe 24 mai pentru a strânge expoziția, administratorul clădirii, Aurica Ichim, a venit și a dat indicații să se mute obiectul de tezaur într-o altă încăpere”, a declarat pentru Ziarul de Iași Irina Schrotter, președinta FEPIC.
Aceasta susține că piesa trebuia să rămână exact în poziția în care fusese amplasată și verificată de specialiștii Muzeului Brukenthal și de experți în patrimoniu și istorie medievală.
Reprezentanții RCW afirmă că modificarea poziției exponatului ar fi compromis inclusiv condițiile de asigurare ale bunului cultural.
„Obiectul era asigurat la o valoare de 120.000 de lei. În momentul în care schimbi poziția bunului asigurat, asigurarea nu mai este valabilă”, a mai spus Irina Schrotter.
În plus, ar fi fost modificați inclusiv pereții și traseul expozițional.
Contactată de Ziarul de Iași, Aurica Ichim, director al Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași, respinge acuzațiile și spune că decizia a avut la bază respectarea normelor privind protejarea bunurilor de patrimoniu.
Pe de altă parte, directorul muzeului mai afirmă că instituția nu a primit oficial în custodie cartea.
„Care e valoarea cărții? Eu nu știu nimic, pentru că nu a existat un proces-verbal de predare-primire. Mi s-a transmis doar că spațiile respective vor fi folosite de doamna Irina Schrotter. Poftim, să le folosească!”, a spus aceasta.
Organizatorii mai spun că, după aceste modificări, expoziția nu mai respecta condițiile de securitate și conservare în baza cărora fusese autorizată și asigurată, motiv pentru care au decis închiderea acesteia pe 19 mai.
▌„Malleus Maleficarum” – cartea care a întreținut una dintre cele mai întunecate epoci ale Europei
Puține cărți din istoria Europei au avut un impact atât de controversat precum „Malleus Maleficarum” („Ciocanul vrăjitoarelor”), lucrare devenită simbolul vânătorilor de vrăjitoare care au marcat finalul Evului Mediu și începutul epocii moderne.
Publicată pentru prima dată în anul 1487, cartea a devenit rapid unul dintre cele mai cunoscute tratate despre vrăjitorie, demonologie și metode de identificare a presupuselor „slujitoare ale diavolului”. Timp de aproape două secole, textul a influențat tribunale, clerici și autorități locale din întreaga Europă.
Astăzi, „Malleus Maleficarum” este privită nu ca o lucrare religioasă legitimă, ci ca un document al fricii colective, al fanatismului și al mecanismelor prin care superstiția poate deveni instrument de represiune.
▌O carte născută într-o Europă dominată de teamă
Malleus Maleficarum a fost scrisă de călugărul dominican Heinrich Kramer, cunoscut și sub numele latinizat Henricus Institoris. În unele ediții apare și numele lui Jakob Sprenger, deși istoricii încă dezbat amploarea implicării sale reale în redactarea lucrării.
Cartea a apărut într-o perioadă în care Europa era traversată de epidemii, foamete, conflicte religioase și tensiuni sociale profunde. Într-o lume dominată de credință și superstiții, ideea existenței vrăjitoarelor și a pactelor demonice devenise pentru mulți o explicație convenabilă pentru nenorociri, boli sau dezastre naturale.
Autorii susțineau că vrăjitoria reprezenta o amenințare directă la adresa creștinătății și argumentau că presupusele vrăjitoare trebuie descoperite, judecate și pedepsite fără milă.
▌Cum era structurată cartea
„Malleus Maleficarum” era împărțită în trei mari secțiuni.
Prima încerca să demonstreze existența vrăjitoriei și relația vrăjitoarelor cu diavolul. Autorii respingeau ideea că vrăjitoria ar fi doar o superstiție și insistau că fenomenul era real și extrem de periculos.
A doua parte descria presupusele practici ale vrăjitoarelor: blesteme, ritualuri demonice, furtuni provocate prin magie sau influențarea fertilității și a recoltelor.
A treia secțiune era cea mai periculoasă din punct de vedere practic: oferea indicații pentru anchetarea, interogarea și condamnarea persoanelor acuzate de vrăjitorie. Erau recomandate metode dure de interogatoriu, inclusiv tortura, pentru obținerea mărturisirilor.
▌O lucrare acuzată de misoginie extremă
Una dintre cele mai controversate dimensiuni ale cărții este obsesia autorilor pentru femei. Textul susține în repetate rânduri că femeile ar fi mai „slabe spiritual”, mai ușor de ispitit și mai predispuse la vrăjitorie.
Din acest motiv, „Malleus Maleficarum” este considerată astăzi și un simbol al misoginiei medievale. În multe regiuni europene, majoritatea persoanelor acuzate și executate pentru vrăjitorie au fost femei.
Istoricii estimează că, între secolele XV și XVII, zeci de mii de oameni au fost executați în Europa în urma proceselor de vrăjitorie, deși amploarea exactă a fenomenului rămâne dezbătută.
▌Influența tiparului și răspândirea rapidă
Succesul cărții a fost amplificat de apariția tiparului inventat de Johannes Gutenberg cu doar câteva decenii înainte.
„Malleus Maleficarum” a fost reeditată de numeroase ori și distribuită în multe regiuni ale Europei, devenind una dintre cele mai cunoscute lucrări despre demonologie din epocă.
Totuși, influența sa nu a fost uniformă. Unele autorități religioase au privit cartea cu scepticism, iar anumite tribunale au refuzat să îi accepte metodele radicale.
▌Cum este privită astăzi
În prezent, istorici, teologi și cercetători ai mentalităților medievale consideră „Malleus Maleficarum” un exemplu extrem al modului în care frica și fanatismul pot transforma suspiciunea în politică de represiune.
Cartea este studiată mai ales pentru ceea ce spune despre psihologia colectivă a Europei medievale: teama de necunoscut, rolul religiei în societate și vulnerabilitatea oamenilor în fața manipulării prin panică morală.
Departe de imaginea unui simplu manuscris obscur, „Ciocanul vrăjitoarelor” a rămas în istorie ca unul dintre cele mai controversate texte ale Occidentului medieval — o lucrare care a contribuit la legitimarea unor persecuții ce aveau să marcheze Europa timp de secole.
