România își propune să devină un hub energetic regional și să atragă astfel investiții în domeniul inteligenței artificiale, un obiectiv care ar putea transforma țara într-un pol de dezvoltare în Europa Centrală și de Est.
Însă între ambiția de stimula investițiile în AI și a deveni un hub energetic regional se află realitatea rețelelor electrice vechi, care ar putea frâna această dorință.
Legătura dintre infrastructura energetică și dezvoltarea tehnologică a fost subliniată și de președintele Nicușor Dan, prezent la inaugurarea lucrărilor de modernizare a centralei de la Cernavodă: „Și ultimul lucru, energia electrică o să fie tot mai importantă pe măsură ce timpul va trece. Vom intra într-o fază în care inteligența artificială va avea o pondere foarte importantă în economia mondială, și inteligența artificială înseamnă energie electrică și minți strălucite. Și, din nou, cred că aici avem un avantaj competitiv”.
Declarațiile oficiale vorbesc despre un avantaj bazat pe un mix de resurse naturale, poziție geografică și capital uman. Totuși, specialiștii avertizează că infrastructura veche de distribuție a energiei electrice este principalul obstacol. În multe regiuni, rețeaua are peste 40 de ani și funcționează aproape neschimbată de la Revoluție, generând pierderi pe traseu, pene de curent și costuri suplimentare pentru consumatori și companii. În timp ce Uniunea Europeană accelerează digitalizarea și tranziția verde, România riscă să rămână blocată la nivelul infrastructurii anilor ’80.
Pentru a deveni un pol energetic regional și un hub de inteligență artificială, România are nevoie, pe lângă producție, și de o rețea de transport și distribuție modernă, capabilă să susțină consumul tot mai mare al centrelor de date și al companiilor tehnologice. Experții atrag atenția că atragerea investițiilor în AI presupune o combinație de capital, specialiști și, mai ales, electricitate fiabilă.
În lipsa modernizării urgente a rețelei, riscăm să ratăm oportunitatea de a ne poziționa pe harta globală a inovației tehnologice.
Un exemplu relevant vine din Marea Britanie. National Grid, compania care gestionează rețeaua de electricitate de înaltă tensiune din Anglia și Țara Galilor, o reconfigurează complet, într-un program susținut de guvern. Obiectivul: atragerea investițiilor, combaterea schimbărilor climatice și susținerea expansiunii inteligenței artificiale, a centrelor de date și a vehiculelor electrice, care vor dubla consumul energetic în următoarele decenii. Pentru Guvernul de la Londra, o rețea mai robustă și flexibilă este o condiție esențială pentru a-și menține poziția de lider în inovație.
România se află prinsă momentan între ambiții și realitate. Dacă modernizarea infrastructurii va deveni o prioritate, țara are șansa de a valorifica avantajele sale competitive. Dacă nu, decalajul dintre viziune și infrastructura reală va continua să se adâncească, iar oportunitatea de a juca un rol major în economia viitorului s-ar putea pierde.
