Potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Statistică, exporturile de aproape 9 miliarde de euro din luna martie 2026 reprezintă cel mai mare nivel lunar din seria de date monitorizată de Statistică, din 2010. O altă veste bună se referă la deficitul comercial măsurat de INS, care a fost de circa 3 miliarde de euro- substanțial mai mic decât vârfurile din 2022-2024. De asemenea, raportat la datele de pe întreg trimestrul I, deficitul acumulat este de 7.7 mld. euro, mai mic cu aproap 800 de milioane de euro față de primul trimestru din 2025.
Per ansamblu, România începe să înregistreze o creștere a exporturilor (+1,1%) și o scădere a importurilor scad (-1,7%).
Dominanța mașinilor și echipamentelor de transport este izbitoare: aproape jumătate din exporturi și 36,6% din importuri. România rămâne practic dependentă de un singur sector mare pentru comerțul exterior, ceea ce o face vulnerabilă la șocuri din industria auto.
Scădere semnificativă la băuturi și tutun (-17,1% la export) și la articole manufacturate diverse (-7,8%), care sugerează presiuni competitive sau pierderi de piață în sectoare cu valoare adăugată mai mică.
Creștere spectaculoasă la uleiuri și grăsimi vegetale/animale (+148,9% la export), probabil conjuncturală — un trimestru nu face un trend, dar cifra atrage atenția
Relația cu UE27 rămâne covârșitoare: 73% din exporturi și 75% din importuri merg/vin din UE. Comerțul extra-UE scade față de 2025 (-6,1% la export, -12% la import), ceea ce poate indica și efecte ale incertitudinilor comerciale globale.
Pe serii mai lungi de date, vedem că media mobilă pe 12 luni a exporturilor e în jur de 8.000-8.100 mil. euro/lună, iar cea a importurilor în jur de 10.700-10.800 mil. euro.
Pe scurt: cifrele din T1 2026 arată o îmbunătățire modestă a balanței față de anul trecut, condusă mai degrabă de o temperare a importurilor decât de un salt al exporturilor. Structura exporturilor rămâne fragilă prin concentrarea ridicată pe auto.
