● România a pierdut definitiv sute de milioane de euro din PNRR din cauza unor reforme blocate sistematic în perioada guvernărilor PSD, partid care acum acuză Guvernul Bolojan de eșec
De 1 Mai, în vreme ce România era cu ochii pe grătare, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, publica un anunț pe care puțini l-au citit la momentul potrivit: România pierde încă o tranșă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro — bani care se adaugă celor 7 milioane pierdute deja încă de anul trecut. Consecința nu a căzut din cer. Ea sunt autori. Decizia Comisiei Europene este fără echivoc: România pierde 458,7 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Reformele incluse în cererea de plată nr. 3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii, pe 15 decembrie 2023. Decembrie 2023 — adică în plină guvernare sub premierul Marcel Ciolacu.
Ironia cruntă a momentului: chiar în zilele în care Bruxellesul pecetluia pierderea, PSD depunea la București, alături de AUR, o moțiune de cenzură intitulată grandioasă „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”. Partidul care a semnat eșecurile acuza acum consecințele lor.
▌Patru jaloane, patru sabotaje PSD
Comisia Europeană a penalizat România pe patru dosare distincte. spune fiecare lucru în termeni diferite: reformă a fost promisă, tergiversată și mimătă, de fiecare dată când atingea interesele de partid ale PSD.
■ Pensiile speciale — dosarul cu șase amânări. Reforma pensiilor speciale era asumată prin PNRR încă din 2021, cu un prim termen de finalizare pe 31 decembrie 2022. Miniștrii partidelor coaliție nu vor nepopula ca această reformă în rândul celor vizați. Termenul a fost depășit.
Apoi cel de-al doilea. Și tot așa, până la șase amânări consecutive. Blocajul provocat la Curtea Constituțională de cei patru judecători numiți de PSD — Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc — care au boicotat ședințele dedicate reformei pensiilor speciale ale magistraților, refuzând să constituie cvorumul, a avut și o miză legată de calendarul PNRR.
Când Guvernul Bolojan a preluat mandatul și a relansat reformaă, a găsit-o blocată instituțională de oameni PSD instalați în CCR. Deși reforma fusese asumată încă din 2021, guvernele anterioare au tergiversat sau mimat schimbarea. Până la urmă, implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisiv, iar Comisia a validat parțial jalonul — România recuperând 166 din cele 231 milioane euro suspendate.
■ AMEPIP — instituția golită de conținut. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat — instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice.
AMEPIP a existat pe hârtie, dar a funcționat în spiritul exact opusul misiunii sale: sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat din energie și transporturi, precum și pentru activitatea AMEPIP. Din 330 milioane suspendate pe acest dosar, România a recuperat 132 milioane euro, pierzând restul definitiv.
■ Energia — 180 milioane euro plătite pentru „băieții deștepți”. La jalonul privind companiile de stat din energie — Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele — Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandat incomplet sau lipsa unor indicatori de performanță. Traducere directă: companiile energetice strategice ale României au fost guvernate ca rezervații de partid, iar Bruxellesul a refuzat să plătească pentru asta. Pierdere: 180 milioane euro.
■ Transporturile — conflicte de interese în CNAIR, CFR și Metrorex. La jalonul privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători — statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a finalizat probleme de unele proceduri, că au existat conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Pierdere: 15,4 milioane euro.
▌Reformă gasită în sertar
Dincolo de aceste patru dosare penalizate de Bruxelles, sabotajul PSD a lăsat urme și acolo unde Comisia Europeană nu a apucat să măsoare.
Economistul Cristian Păun a dezvăluit că o reformă cheie a stagnat luni de zile și a fost descoperită de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, chiar în sertarele predecesorilor săi social-democrați — legea interzicerii cumulului pensiei cu salariul la stat. O lege promisă, redactată, și apoi îngropată intenționat, pentru că atingea privilegiile clientelei de partid.
Reformele administrative au început să curețe zonele de lux ale banului public, și intervențiile asupra pensiilor speciale, tăierile din salariile uriașe ale instituțiilor de stat intangibile și oprirea hemoragiei financiare din companiile de stat neperformante au atins direct clientela de partid.
▌Vinovații acuză
Reacția PSD la anunțul pierderilor a venit imediat și a urmat un script previzibil. Victor Negrescu (PSD) a declarat cu o nonșalanță îngrijorătoare că „eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat” și susține, fără absolut nicio arumentație, că „vine după ce deja actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici”.
În schimb, documentele și cronologiile nu lasă prea mult loc pentru interpretări: fiecare reformă sancționată de Bruxelles era o grijă tăiată din privilegiile clientelei PSD — pensii speciale, numiri politice în companii de stat, management remunerat fără criterii de performanță.
