După ce Guvernul României a arătat recent că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Curtea de Apel București, instituții ”capturate” de gruparea Savonea, refuză să îi ofere date despre miliardele de lei datorate magistraților, necesare unui proces la CEDO, instanța supremă răspunde arogant afirmând că., de fapt, scopul executivului ar fi de „deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației”. Insituția condusă de Savonea nu face însă nicio referire la fondul problemei: REFUZUL de a oferi informațiile necesare statului pentru un proces.
Duminică, G4Media a publicat un răspuns oficial transmis de Executiv la o solicitare de presă în care arată că marile instanțe, respectiv Curtea de Apel București, cunoscută mai nou ca ”Sună Lia”, și ÎCCJ au refuzat să ofere datele necesare pentru apărarea României în cauza Andriescu și alții vs România, aflată pe rolul CEDO.
Guvernul subliniază că a cerut aceste centralizări pentru a demonstra impactul bugetar al eșalonării salariilor din justiție, iar lipsa lor generează riscul ca statul să piardă procesul.
Simțindu-se amenințați, magistrații au reacționat la acuzații cu un comunicat în care nu răspund problemei de fond, ci „resping campania de stigmatizare dusă de Guvern pentru deturnarea vinovăției privind degradarea nivelului de trai al populației”.
„Considerăm necesară o clarificare fermă și responsabilă, întrucât aceste prezentări trunchiate și lipsite de context juridic și bugetar riscă să inducă grav în eroare opinia publică și să afecteze încrederea în justiție”, transmit ei.
Ei pretind că sumele invocate public reprezintă în mare parte dobânzi și penalități acumulate ca urmare a „neexecutării, timp de peste 15 ani, de către Guvern, a unor obligații stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”.
Cifrele sunt prezentate exagerat pentru „a induce artificial ideea unor privilegii și a alimenta ostilitatea față de sistemul judiciar”, susține ÎCCJ. Se încearcă astfel legitimarea unor măsuri care afectează puterea judecătorească, o strategie aplicată anterior și în materia pensiilor, unde „cultivarea deliberată a unei percepții negative a justificat măsuri ce au afectat garanțiile de independență”.
Instanța supremă subliniază că „demonizarea sistematică a justiției și transformarea magistraților în ținte publice nu rezolvă problemele economice și sociale ale cetățenilor”. Scopul executivului este de a asigura „deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației”, potrivit ÎCCJ.
În final, instituția afirmă că ÎCCJ va utiliza toate mijloacele legale pentru apărarea statutului de drept și a „autonomiei financiare a autorității judecătorești”, în conformitate cu standardele europene. Cu toate acestea, instanța supremă a statului de drept nu a transmis informațiile necesare Guvernului României pentru procesul de la CEDO, actul putând fi considerat obstrucționarea.
▌articol conex ⤵︎
