România a plătit în 2025 prețul exceselor fiscale din anii anteriori, dar Bruxellesul subliniază în Raportul de țară publicat miercuri, că reechilibrarea a prins contur în mandatul Guvernului Bolojan. Deficitul de cont curent s-a redus, aproape jumătate din finanțarea externă provine acum din influxuri non-datorie (inclusiv granturi europene), iar inflația este așteptată să scadă treptat în a doua jumătate a lui 2026. Pe de altă parte, se constată că țara care, după aderarea la UE, și-a înjumătățit decalajul față de media europeană — de la 44% din PIB/locuitor al UE în 2007, la 78% în 2024 — a frânat brusc, ajungând cu u n deficit bugetar record, de 9,3% sub guvernarea Ciolacu.
Raportul arată că creșterea PIB real a coborât sub 1% în 2025, iar pentru 2026 Comisia Europeană anticipează o creștere de doar 0,1%, urmată de o revenire modestă la 2,3% în 2027.
Cauza principală: pachetul masiv de consolidare fiscală adoptat în vara lui 2025, echivalent cu aproximativ 3,7% din PIB, a comprimat consumul populației și cheltuielile publice. Inflația măsurată prin indicele HICP a urcat la 8,6% la finalul lui 2025 — cel mai ridicat nivel din ultimii ani —, parțial din cauza creșterii TVA și a eliminării plafonului la prețul energiei electrice. Rata șomajului a urcat ușor, spre 6%, pe fondul cererii scăzute de forță de muncă.
▌Gaura din buget rămâne cea mai mare din UE
Dacă există un singur indicator care rezumă starea finanțelor publice românești, acela este deficitul bugetar. După ce a atins 9,3% din PIB în 2024 — cel mai mare din Uniunea Europeană —, acesta a coborât la 7,9% în 2025 și este estimat la 6,2% în 2026. Ritmul de reducere este real, dar datoria publică continuă să crească: de la 59,3% din PIB în 2025, se va depăși pragul de 60% din PIB în 2026 și va continua să urce în 2027.
Comisia identifică două probleme structurale care alimentează dezechilibrul. Prima: România are cel mai mare decalaj de conformare la TVA și impozit pe profit din UE — aproximativ 30%, respectiv 44%. Colectarea veniturilor fiscale este, cu alte cuvinte, un colander cu găuri mari. A doua problemă ține de calitatea cheltuielilor: reducerea deficitului s-a bazat în principal pe înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, metode utile pe termen scurt, dar insuficiente structural.
Soluția pe care o recomandă Bruxelles-ul: reforme durabile în colectarea veniturilor, respectarea strictă a planurilor bugetare (România are un tipar cronic de depășire a cheltuielilor față de planuri) și prioritizarea investițiilor publice de calitate.
▌Investiții publice record — dar cu semne de întrebare
Unul dintre cele mai interesante — și mai îngrijorătoare — tablouri din raport se referă la investițiile publice. Acestea au urcat la niveluri excepționale: 7,2% din PIB în 2025 și estimate la 8% din PIB în 2026 în termeni de numerar. Aceste cifre sunt de peste două ori mai mari decât media UE.
Explicația parțială: România absoarbe simultan fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din fondurile de coeziune, ambele apropiindu-se de capacitate maximă de execuție. Dar Comisia avertizează: aceste niveluri nu sunt sustenabile pe termen mediu și ridică semne de întrebare privind calitatea, prioritizarea și sustenabilitatea post-RRP a cheltuielilor publice de capital. Administrațiile locale, în special, riscă să genereze dezechilibre suplimentare.
▌Ce s-a realizat concret prin PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare totală de 21,4 miliarde euro (6,6% din PIB). Până în mai 2026, au fost deja disbursate 10,7 miliarde euro — aproximativ 50% din alocarea totală —, ca urmare a îndeplinirii a 144 de jaloane și ținte. Printre realizările notate de Comisie:
- Reforma sistemului public de pensii (2023), care asigură sustenabilitatea fiscală pe termen lung
- Legislația de decarbonizare, cu termen de eliminare a producției de electricitate pe bază de cărbune/lignit
- Digitalizarea Administrației Fiscale (ANAF)
- Îmbunătățirea și extinderea serviciilor sociale pentru copii, persoane cu dizabilități și vârstnici
- Reforme pentru reducerea abandonului școlar timpuriu
- Digitalizarea învățământului superior în cel puțin 60 de universități (în curs)
▌Competitivitate: România rămâne "emerging innovator" — adică la coada clasamentului
Raportul este direct: România se clasează ultima în UE pe Tabloul de Bord European al Inovării 2025, la 37,7% din media europeană. Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au stagnat la doar 0,5% din PIB în 2024, față de 2,2% media UE. Companiile românești au introdus inovații de produs sau proces în proporție de doar 8,8% între 2020 și 2022, față de 51,4% în UE.
Modelul de creștere al României s-a bazat până acum pe costuri reduse ale muncii și pe investiții străine directe. Această rampă de lansare se epuizează. Costurile cu forța de muncă au crescut, presiunile competitive din exterior s-au intensificat, iar sectorul industrial — automotive, chimie, metalurgie — a înregistrat un declin în 2025.
Sectorul ICT este singura excepție pozitivă: a crescut constant și ar putea constitui nucleul unei diversificări economice. Dar fără o masă critică de absolvenți cu studii superioare (România are cea mai mică proporție din UE — 23,2% în 2024, față de 44,1% media UE) și fără cercetători bine plătiți în firme, saltul calitativ va rămâne limitat.
▌Digitalul: avansuri și întârzieri simultane
România este lider UE la acoperirea cu fibră optică, inclusiv în rural.
Dar 44% din IMM-uri abia ating un nivel digital de bază (2025), față de 71% în SUA. Adoptarea de instrumente avansate — AI, cloud, analiză de date — rămâne sub media europeană.
Circa 30% din firme folosesc AI generativ, față de 37% media UE.
▌Forță de muncă: șomaj scăzut, dar mulți tineri pierduți
Rata de ocupare a populației de 20–64 de ani a scăzut de la 69,5% în 2024 la 69% în 2025. Șomajul a urcat ușor, la peste 6%. Dar cifrele care deranjează Comisia sunt altele:
- Rata NEET (tineri de 15–29 de ani care nu muncesc, nu studiază și nu se formează) — 19,1%, una dintre cele mai ridicate din UE
- Abandonul școlar timpuriu — 15,5% dintre tinerii de 18–24 de ani
- Competențe digitale de bază — doar 31,8% din populație (față de media europeană)
- Participarea adulților la formare continuă — 1,1%, extrem de redusă
Decalajul de gen pe piața muncii este și el semnificativ: 8,7 puncte procentuale diferență între rata de ocupare a bărbaților și a femeilor.
▌Disparități regionale: o țară cu două viteze
Dacă există o imagine care surprinde cel mai bine România anului 2026, aceasta este harta disparităților regionale. Regiunea București-Ilfov a atins un PIB per capita de 188% din media UE în 2024 — una dintre cele mai bogate regiuni din Europa Centrală și de Est. La polul opus, Regiunea Nord-Est se situează la doar 48% din media UE.
Șase din opt regiuni ale României rămân sub 75% din media UE la PIB/locuitor. Rata sărăciei sau excluziunii sociale (AROPE) variază de la 13,6% în București-Ilfov la 38% în Sud-Est. În mediul rural, riscul de sărăcie este de șase ori mai mare decât în orașe.
Trei regiuni de la granița cu Ucraina (Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Est) se confruntă cu presiuni suplimentare: aflux de persoane strămutate, perturbări comerciale, probleme de securitate și deteriorarea infrastructurii de sănătate și locuire.
▌Apărarea: un nou capitol de cheltuieli
Raportul acordă atenție specială cheltuielilor de apărare, în contextul geopolitic actual. Acestea sunt estimate să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susținute și de împrumuturile acordate prin instrumentul SAFE al UE (până la 16,7 miliarde euro în condiții avantajoase).
Avertismentul Comisiei este clar: cheltuielile militare crescute trebuie ancorate într-o strategie bugetară credibilă pe termen mediu. Mai mult apărare înseamnă mai puțin spațiu pentru alte priorități — ceea ce impune o prioritizare mai riguroasă a tuturor cheltuielilor publice.
▌Sănătate și servicii publice: subfinanțate cronic
Sistemul de sănătate românesc continuă să prezinte cele mai mari nevoi medicale nesatisfăcute din UE: 12,9% din populație declară că nu a avut acces la îngrijiri medicale de care aveau nevoie.
Mortalitatea prin boli cardiovasculare rămâne printre cele mai ridicate din Europa. Cheltuielile pentru prevenție sunt scăzute, iar numărul medicilor și asistentelor la 1.000 de locuitori rămâne sub media europeană.
▌Ce cere Comisia Europeană
Raportul nu este doar un diagnostic — este și o listă de priorități adresate autorităților române. Principalele direcții:
- Continuarea consolidării fiscale pe traiectoria Procedurii de Deficit Excesiv, fără backsliding
- Reformarea colectării veniturilor — reducerea decalajelor de conformare la TVA și impozit pe profit
- Creșterea calității cheltuielilor publice — nu doar a volumului, ci a eficienței
- Reducerea birocrației și îmbunătățirea predictibilității legislative și fiscale
- Investiții în educație, formare profesională și competențe digitale
- Consolidarea sistemului de cercetare-inovare și a legăturilor dintre universități și mediul de afaceri
- Reducerea disparităților regionale prin utilizarea eficientă a fondurilor de coeziune
▌Concluzie: Progres real, vulnerabilități reale
Raportul Comisiei Europene pentru 2026 nu este nici laudativ, nici catastrofist. Este o radiografie detaliată a unei economii care a recuperat mult din decalajul față de UE, dar care se confruntă acum cu limitele modelului de creștere pe care l-a folosit până acum.
România are resurse — fonduri europene masive, o diasporă educată, un sector ICT în expansiune, o poziție geografică strategică. Are și vulnerabilități persistente — un stat cu capacitate administrativă redusă, o populație care îmbătrânește și emigrează, o infrastructură insuficientă și disparități regionale adânci.
Întrebarea pe care o ridică implicit raportul este una de voință politică și consistență: reformele necesare sunt cunoscute de ani de zile. Implementarea lor rămâne inegală și fragmentată.
