PSD a anunțat vineri că luni de la ora 17.00 organizează evenimentul ”Momentul Adevărului”, adică votul la care liderii locali și centrali vor decide dacă îl mai susțin pe Ilie Bolojan (PNL) ca prim-ministru. Însă adevărul este văzut diferit în partid. Spre exemplu, Constantin Toma, primarul Buzăului, spunea cu o zi în urmă, la Antena 3 CNN, că, dacă Grindeanu va prelua imediat funcţia de premier de la Ilie Bolojan, "va duce ţara în cap. Partidul l-a dus deja".
Primarul Constantin Toma privește însă cu scepticism o eventuală instalare a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria în acest moment de criză. Toma consideră că situația este „disperată” și că partidul a ratat momentul în care ar fi putut impune un premier din propriile rânduri cu autoritate.
„Era interesant dacă se angaja de la început la treaba asta, pentru că PSD-ul, având cei mai mulți parlamentari, putea să ia această decizie chiar de la început. Situația e la fel de disperată și acum și nu cred că va avea curajul să preia un Guvern. Ar trebui să aștepte până în aprilie anul viitor. Între timp, situația s-ar îmbunătăți”, a afirmat Toma la Antena3.

Întrebat direct de ce președintele PSD nu ar avea curajul să își asume funcția acum, primarul Buzăului a lansat un atac fără menajamente la adresa liderului său de partid, susținând că o guvernare sub bagheta lui Grindeanu ar fi un dezastru pentru România.
„Păi, să-și propună treaba asta, partidul îl susține cu siguranță și va ajunge prim-ministru și va duce țara în cap, partidul l-a dus deja”, a declarat tranșant Constantin Toma.
Toma nu este singurul social-democrat frustrat de acțiunile lui Grindeanu și ale echipei lui. Miza este una uriașă pentru partid.
O analiză Romania1.ro arăta că dacă Bolojan nu demisionează, PSD nu va pierde doar portofolii de miniștri, chiar dacă se consolo că alte funcții ocupate — precum secretarii de stat, prefecții sau președintele Camerei Deputaților nu vor fi afectate în prima fază. Această nuanță, prezentată ca o consolare, ar putea deveni însă și cel mai periculos punct de vulnerabilitate al strategiei PSD.
■ ARTICOL CONEX ⤵︎

De ce? Pentru că exact în această zonă — prefecți, secretari de stat, directori de agenții — PNL poate declanșa lovitura de forță, cum a făcut-o și pe vremea când Vasile Blaga era ministru de Interne, și PSD a abandonat alianța. Atunci, PNL a reușit, practic peste noapte, să scoată oamenii social-democraților din toate structurile administrative pe care le dețineau.
▌Ce ar pierde PSD concret: o anatomie a riscului
În Guvernul Bolojan, PSD deține 6 ministere din cele 16 — Justiția, Sănătatea, Munca, Energia, Agricultura și Transporturile. Pe lângă acestea, vicepremierul PSD este Marian Neacșu, unul dintre apropiații lui Grindeanu.
Dar pierderile la nivelul miniștrilor — oricât de dureroase simbolic — sunt previzibile și asumate. Mult mai mare este riscul în straturile inferioare ale puterii din partid:
■ Prefecții și subprefecții. Din cei 42 de prefecți, PSD numise la formarea coaliției 21, PNL — 17, iar UDMR — 4. Prefectul nu este un simplu funcționar: el coordonează serviciile deconcentrate ale ministerelor la nivel județean, de la drumuri la inspecții sanitare, de la poliție comunitară la registrul agricol. Pierderea unui prefect înseamnă, pentru baronul local, pierderea unui instrument esențial de control și distribuție a resurselor. Așadar, baronul dintr-un județ se trezește că a rămas fără prefect. Va fi un șoc pentru organizațiile locale.
■ Secretarii de stat. La nivelul eșalonului doi al Executivului, PSD deținea o pondere proporțională cu greutatea sa parlamentară — zeci de secretari de stat distribuiți în ministerele pe care le controla direct sau pe care le influența prin algoritmul coaliției.
■ Directori de agenții naționale. Acesta este poate stratul cel mai puțin vizibil, dar cu cel mai mare impact asupra capacității de funcționare teritorială a PSD. Agențiile cu prezență județeană — APIA (plăți agricole), ANOFM (ocuparea forței de muncă), ANAF (administrație fiscală la nivel local), casele de pensii, casele de sănătate, inspectoratele școlare — reprezintă nervii administrației de proximitate, cei care leagă cetățeanul obișnuit de „omul partidului" la nivel local.
Dacă PNL decide să curețe structurile într-un tempo accelerat, PSD ar putea pierde simultan toate aceste pârghii, rămânând cu mandatele de parlamentari și cu funcțiile din administrația locală electivă, dar fără instrumentele executive care transformă voturile în putere reală.
Calculul lui Grindeanu pare să fie unul de scurtă durată: ieșirea de la guvernare ar reda PSD imaginea unui partid „al oamenilor simpli", separat de politica de austeritate. Dar pentru a converti această imagine în voturi reale, ar trebui să existe un spațiu electoral disponibil. Or, acel spațiu este deja ocupat de AUR, mai eficient, mai zgomotos și mai puțin compromis de negocieri de coaliție.
▌Un pariu cu mize asimetrice
Referendumul intern al PSD din 20 aprilie nu este o consultare de rutină. Este momentul în care Sorin Grindeanu pune pe masă o miză enormă: câteva zeci de ministere și sute de funcții administrative, în schimbul unui pariu electoral a cărui probabilitate de câștig este, conform datelor disponibile, mai mică decât o sugerează entuziasmul intern al partidului.
Datele INSCOP arată un PSD cu electorat nemobilizat, blocat pe locul al doilea la mare distanță de AUR și vulnerabil la eroziune în opoziție. Precedentul Blaga din 2009 arată că PNL este capabil de mișcări rapide și brutale în administrație. Iar logica electorală a AUR arată că George Simion nu are niciun interes să grăbească plecarea lui Bolojan — tocmai pentru că această plecare l-ar avantaja mai mult pe Simion decât pe Grindeanu.
Există, teoretic, un scenariu în care ieșirea de la guvernare funcționează pentru PSD: acela în care criza economică se adâncește dramatic, în care Bolojan eșuează vizibil și în care PSD reușește să-și contureze un discurs de opoziție credibil înainte ca AUR să absoarbă tot electoratul disponibil. Este un scenariu posibil, dar cu multe condiționări. Tocmai de aceea, la Roșiori ca și la orice masă de poker serioasă, cel mai periculos jucător nu este cel care blufează cu curaj — ci cel care nu știe că blufează.



