La finele ședinței de Guvern, premierul Ilie Bolojan face o declarație de presă, care va fi urmată de o conferință de presă a ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Premierul spune că în cazul fondurilor PNRR, "la multe ministere avem întârzieri mari a plăților. Vrem să le aducem la zi în următoarele 2-3 săptămâni".
Ilie Bolojan: – Suntem la finalul unei ședințe legate de PNRR. Mă bucur că a fost aprobată cerrea de plată de 2,6 miliarde de euro de către Comisia Europeană. Ne asigură fluxul de plăți din iunie ca să plătim constructorii și beneficiarii.
-Este immportant să nu pierdem fonduri. Ca să putem absorbi fondurile sunt două direcții importante convenite azi. Am stabilit ce e de făcut în următoarele două spătpmâni. Avem de îndeplinit reformele ca să ni se vireze banii. Avem un număr importante de jaloanecare trebuie îndeplinite, peste 35, dintre care 9 sunt foarte importante, cu reforme în domenii cu potențial de discuții ample în spațiul public.
-Toate proiectele care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni trebuie să fie depuse la Parlament ca inițiative legislative ale membirlor Guvernului, să fie dezăbtute în procedură de urgență și le mulțumesc anticipat parlamentarilor pentru sprijinul lor.
-Din cele 9 reforme, cu o pondere de peste 7 miliarde de euro, unele au deja acordul CE, cum este proiectul de lege privind utilizarea terenurilor degradate de la ADS prin licitații cu investiții pentru regenerabile. Avem finlizat și proiectul privind digitalizarea cercetării. Sunt disucții avansate pe câteva proiecte de lege importante și până săptămâna viitoare vom pormi opinia CE astfel încât proiectule să fie promovate de Parlament până la finalul săptămânii următoare.
-Un al treilea pachet de reforme sunt cele în renegocieri. Legea apelor, cum vor fi finanțate investițiile în baraje și digur, precum și la decarbonizare și la legislația privind salarizarea.
-Avem un angajament de a modifica legea salarizării astfel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent. O corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitate, o echitate în acest sector și un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noasrtre.
- Azi avem cheltuieli disproporționat de mari raportat la veniturile bugetare. Vor fi discuții între partide, între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu și se cuvine să prezint câteva date care nu pott fi ocolite. Avem 1.280.000 de posturi la finele lui 2025. Avem politici salariale decuplate de dinamica productivității muncii.
Decalajul de salarizare dintre privat și public se adâncește. Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE dar va procent cele mai mari cheltuieli salariale ca pondere în veniturile fiscale, de 40%. Este o poziționare care nu ne avantajează și o restrângere pe care trebuie să o ia în seamă orice legiuitor.
-Ce vom propune ține seama de angajamentele României de reducerea deficitului bugetar și de constrângerile care înseamnă menținerea unui procent cu foarte puțin peste 8% din PIB cu anvelopa salarială. Nu ne putem permite, azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1%. Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică.
-Guvernul va participa la toate discuțiile ce se vor purta și se cuvine să mulțumesc că președontele României, prin domnul Burnete, a generat o dezbatere la Parlament și spr ca în zilele următoare oamenii politici să cadă de acord asupra unor reforme sustenabile, făcute cu cap și care țin cont de situația financiară și să găsească o formulă normală.
-A doua componentă importantă pe PNRR este accelerarea și finalizarea lucrărilor. La multe ministere avem întârzieri mari a plăților. Vrem să le aducem la zi în următoarele 2-3 săptămâni.
-Vom asigura transparența totală a modului în care se fac tragerile și plățile. Se vor face publice plățile și nivelul de absorbție pe fiecare minister. Săptămâna aceasta s-a discutat proiectul de HG privind legat de acordarea sporurilor pe fondurile europene de performanță.
Chiar dacă guvernul este interimar, de ceea ce se va întâmpla va depinde în mare măsură dacă se va face sau nu absorbția.
- Un alt element important este programul SAFE pe care România l-a derulat în aceste luni și mă bucur că s-a finalziat astfel încât până la finalul lunii să putem semna contractul de împrumut cu CE, precum și contractele individuale astfel încât să-l putem închide până în 2030.
-În spațiul public, a fost contestată decizia. Este o decizie corectă din punct de vedere bugetar. România are bugete care nu vor putea coborî în anii următori sub 2,5% din PIB. Avem situația din Ucraina și avem un agajament al NATO de a contribui cu sume mai mari. Cu deficitele noastre, nu putem să nu recurgem la credite în anii următori. Din cele 2,3%, compoenta de înarmare este de 1% din PIB. Avem două posibilități: să contractăm credite din piață sau să accesăm SAFE, cu o perioadă de rambursare de 40 de ani și dobânzi mai mici. România a făcut bine că l-a accesat.
-Au fost discuții în soațiul public legat de arhitectura programului. A fost decisă la ședința CSAT înainte de sumitul NATO de la Haga. Vom prezenta o copie a unei adrese din care rezultă clar că la solicitarea premierului Ciolacu, CSAT a decis ca această coordonare să se facă de cancelaria primului-ministru, cu sprijinul ministerelor implicate.
-Faptul că în comisiile de apărare au fost aprobate documentele necesită o mulțumire pentru membrii acestor comisii.
-Cea mai mare componentă este alocată MApN, dar une este și pentru infrastructura capetelor de autostradă către Moldova și Ucraina.
-Nu fug de subiectul datelor INS. Datele nu sunt o surpriză, sunt un efect al mai multor factori. Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori. Dacă arunci bani în piață, vei crea inflație și am plecat de anul trecut o inflație mare. Sunt cele două procente în plus la TVA, efectele războiului din iran și liberalizarea prețurilor la energie. Vom vedea că inflația anuală va începe s scadă, iar în luna iulie ne vom duce către 8%, iar în august la 6%.
-Creșterea economică, cu al doilea trimestru de recesiune tehnică. Era și ea previzibilă, dar este un semne de însănătoșire a economiei. Și anii trecuți am avut creșteri mici, dar atunci s-a stimulat consumul (…) Orice corecție are efecte de contracție economică. Ca să reduci deficitul, reduci consumul pe datorie. Că suntem pe calea cea bună reducerea deficitului de anul trecut. Este total fals că a fost o inginerie contabilă prin amânarea facturilor. Anul trecut, pe ESA a fost deficit de 6,9% din PIB.
Este anormal și imoral ca atunci când guvernele noastre din 2023-2024 au dat foc la acoperișul casei, au generat deficite prin aruncare banilor în scop electoral, să vii să critici pe cel care vine să stingi focul. Când stingi focul, apa mai distruge câte ceva, care oricum nu mai putea fi salvat
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru:
- Cererea de plată 4 a avut reforme grele, Comisie Europeană le menționează. A fost un efort de echipă, iar când România conlucrează responsabil se obține rezultate. PNRR_ul româniei trece de 60% implementare, nu mai suntem la coada clasamentului și mai avem de încasat 4,9 miliarde de euro.
- Informările avute în Guvern privind PNRR. Una despre modul în care se închide PNRR și am informat miniștrii de aceste măsuri finale și am menționat faptul că intrăm într-un proces de reenegociere finală ca să avem siguranța că pe granturi avem proiectele finalizate. Asta preuspune niște treceri din zona de împrumut în cea de granturi. Data limită este de 31 mai, ieri seară am trimis un prim raft Comisiei cu privire la modificări urmînd ca săptămâna viitoare să negoiem aceste lucruri. Pe 22 mai va avea o întâlnire fizică la Bruxelles.
- Pa parte legaăt de împrumuri, suntem încrezători că putem trage cea mi amare parte din sumă. În cel mai rău caz, ar fi diferența de dobândă dintre PNRR și dobânda la care se împrumută Ministerul de Finanțe.
- A doua notă este legată de reforme. Am început demult identificaare reformelor cheie. Guvernul a acționat pentru pregăitrea și accelerarea acestor proiecte. Avem 3 proiecte finalizate din cele 9 foarte importante, încă una este deja în Parlament.
