În ediția de joi, reputata publicație Politico publică o amplă analiză despre criza din țara noastră, sub titlul ”Cum să urmărești haosul politic din România ca un profesionist”, plecând de la întrebarea: ”Va reuși oare președintele de centru Nicușor Dan să găsească o cale de a ține sub control extrema dreaptă și de a menține această țară membră esențială a NATO pe calea stabilității?”
România traversează o nouă perioadă de turbulențe politice care ar putea avea consecințe de anvergură pentru a șasea țară ca populație din UE.
La aproape un an de la alegerile prezidențiale care au divizat țara, candidatul de extremă dreapta învins, George Simion, se află acum în fruntea sondajelor și provoacă haos în parlamentul României.
El promovează un vot de neîncredere împotriva guvernului săptămâna viitoare, care l-ar putea răsturna pe prim-ministrul Ilie Bolojan și ar putea declanșa o perioadă de instabilitate care ar amenința perspectivele economice deja precare ale țării.
Țara se confruntă cu un termen limită crucial în luna august pentru finalizarea reformelor care ar debloca aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile UE, iar analiștii se tem că eforturile guvernului de a controla finanțele publice ar putea declanșa o scădere a ratingului de credit.
Însă măsurile brutale de austeritate adoptate în ultimul an pentru a reduce deficitul bugetar al României au afectat popularitatea politicienilor de centru-stânga și liberali care promovează aceste reforme. Iar naționaliștii lui Simion văd acum o oportunitate de a profita de situație.
Mai jos, POLITICO prezintă ce se întâmplă la București, ce s-ar putea întâmpla în continuare și de ce este important pentru Europa.
▌Ce se întâmplă?
Pe scurt, criza din România se reduce la o confruntare între premierul Bolojan, care conduce Partidul Național Liberal, și partenerii săi de coaliție din Partidul Social-Democrat (PSD).
PSD s-a retras din coaliția lui Bolojan săptămâna trecută și a cerut înlocuirea acestuia. Partidului nu îi plac politicile severe de austeritate ale prim-ministrului, precum majorările de impozite și înghețarea salariilor din sectorul public — care au afectat zonele pe care le reprezintă — sau stilul său politic rigid.
PSD susține acum o moțiune de cenzură împotriva guvernului, alături de partidul de extremă dreapta al lui Simion, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
Bolojan l-a acuzat furios pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că a mințit în legătură cu faptul că ar fi dispus să colaboreze cu Simion. Dar PSD insistă că nu formează niciun fel de alianță semnificativă cu AUR dincolo de viitorul vot împotriva guvernului lui Bolojan.
„Cred că acest lucru este foarte periculos pentru democrație”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică din București. Efortul comun de a-l demite pe prim-ministru ar putea „legitima și normaliza extrema dreaptă”, a spus el.
Votul asupra moțiunii de „cenzură” a guvernului este preconizat să aibă loc pe 5 mai.
▌Ce este în joc?
Instabilitatea din România are consecințe semnificative dincolo de granițele țării. Cu o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, România este un actor important al UE, situată strategic la marginea estică a blocului, la granița cu Ucraina.
De asemenea, se află în proces de construire a celei mai mari baze militare a NATO de pe coasta Mării Negre și joacă un rol cheie în securitatea regiunii, găzduind sistemul american de apărare împotriva rachetelor balistice la Deveselu, în sudul țării.
Până în prezent, România s-a dovedit vitală ca nod logistic pentru a ajuta Ucraina în războiul său împotriva Rusiei. Însă partidul lui Simion se situează în prezent la aproximativ 35% în sondaje, iar dacă ar ajunge vreodată la putere, ar putea întrerupe ajutorul acordat Ucrainei.
Simion se opune, de asemenea, puterii pe care Bruxelles o exercită asupra cheltuielilor publice și s-ar opune politicii comune a UE în materie de migrație.
Există implicații și pentru politica UE, întrucât decizia PSD de a colabora cu AUR a stârnit deja nemulțumiri în Parlamentul European.
▌Liniștirea piețelor
O preocupare mult mai imediată în România este verdictul piețelor. Austeritatea a fost considerată crucială pentru liniștirea investitorilor și îndeplinirea cerințelor Bruxelles-ului; în 2024, țara a înregistrat cel mai mare deficit din UE, de 9% din PIB.
„Nu ne putem permite o scădere a ratingului”, a declarat Radu Magdin, analist politic. „Cu siguranță, orice fel de haos politic trebuie rezolvat într-o manieră relativ ordonată până pe 15 iunie, deoarece agențiile de rating vor analiza situația României în iulie, august și septembrie.” Prin urmare, o rezolvare rapidă a crizei este crucială, a spus el.
O altă preocupare este impactul posibil asupra democrației românești. Decizia PSD de a colabora cu AUR în încercarea de a-l înlătura pe Bolojan s-ar putea întoarce împotriva lor, a sugerat Pîrvulescu, încurajând mai mulți alegători să considere partidul lui Simion o opțiune viabilă la următoarele alegeri.
▌Ce se va întâmpla în continuare?
Până la votul de neîncredere, care se preconizează că va avea loc săptămâna viitoare, toate părțile vor depune eforturi susținute pentru a obține cele 233 de voturi necesare pentru a forma o majoritate. Pe hârtie, AUR-ul lui Simion și PSD sunt aproape de a atinge acest număr de voturi dacă toți deputații lor sunt aliniați, dar există încă o șansă ca Bolojan și susținătorii săi să prevaleze.
Dacă Bolojan pierde votul, va fi demis din funcția de prim-ministru. Președintele centrist independent Nicușor Dan va începe apoi consultări cu liderii partidelor pentru a forma un nou guvern de coaliție, cu un nou prim-ministru.
În acest caz, o posibilitate este ca coaliția dintre liberalii lui Bolojan și social-democrați să continue, dar cu un nou prim-ministru tehnocrat independent — o opțiune pe care unii analiști și comentatori o consideră probabilă.
PSD a declarat deja că este deschis la continuarea coaliției cu un alt prim-ministru la conducere. Dar tensiunile generate de această criză — cele două principale partide de la guvernare și-au adresat insulte reciproce — ar putea face dificilă împăcarea.
Cealaltă opțiune este ca Bolojan să câștige votul. În acest caz, fie PSD-ul ar trebui să înghită umilința, fie, mai probabil, Bolojan ar continua să conducă un guvern minoritar, forțând PSD-ul să treacă în opoziție alături de extermiștii pro-ruși ai lui Simion. Unii bănuiesc că acesta a fost planul lui Bolojan de la bun început, potrivit lui Pîrvulescu.
▌Va ajunge Simion la putere?
Simion s-a arătat prudent cu privire la posibilitatea de a prelua funcția de prim-ministru când Politico l-a întrebat săptămâna trecută, dar nu a exclus această posibilitate. Pe hârtie, însă, acest lucru pare imposibil în acest moment, nu în ultimul rând pentru că Dan a declarat că nu va consimți la numirea în guvern a partidelor anti-europene (adică AUR).
Cea mai bună șansă a lui Simion rămâne să câștige puterea în alegerile viitoare — fie în alegerile parlamentare programate pentru 2028, fie în alegerile prezidențiale preconizate pentru 2030. Se consideră în general că este puțin probabil să aibă loc alegeri anticipate.
Potrivit lui Pîrvulescu, nu există „nicio șansă” ca Simion să devină prim-ministru pe termen scurt. Magdin a avut o opinie similară, afirmând că Simion „nu este interesat” de această funcție „în acest moment” și că nu are „nicio șansă” să devină prim-ministru.
▌Cum am ajuns aici?
Au trecut doar 10 luni de când Bolojan a preluat funcția și a pus guvernul să lucreze la sarcina sa principală: readucerea deficitului bugetar al României la niveluri acceptabile.
Aceasta a însemnat măsuri de austeritate dureroase — impozitarea pensiilor, majorarea TVA-ului și înghețarea salariilor angajaților din sectorul public, ceea ce a stârnit proteste din partea profesorilor și a altor categorii. Și, deși deficitul a început să scadă, inflația rămâne ridicată, iar costul politic al reducerilor profund nepopulare a fost semnificativ.
Unele rapoarte au sugerat, de asemenea, că tensiunile crescânde dintre președinte și prim-ministru nu au ajutat la rezolvarea crizei, dar aliații lui Dan au negat acest lucru.
„Nu este o prietenie strânsă între ei”, a spus Pîrvulescu. „Președintele dorește un guvern stabil și instituții stabile, și este îngrijorat că acesta este un aspect problematic în ceea ce privește stilul lui Ilie Bolojan — este un stil politic foarte inflexibil. Politica este arta flexibilității. El nu este flexibil.”
Magdin a fost de acord. „Una dintre problemele pe care le-a avut domnul Bolojan este faimoasa lui încăpățânare”, a spus el. „Încăpățânarea poate fi uneori foarte bună și se numește tenacitate... dar când oamenii au senzația că ești pur și simplu rigid, îi antagonizezi pe mulți. Cred că, atât în opinia președintelui, cât și a altor lideri politici cheie din România, prim-ministrul a fost prea încăpățânat pentru binele său.”
▌Ce se întâmplă cu politica românească?
Mulți români s-au săturat după ani de scandaluri de corupție, precum și de criza legată de presupusa interferență rusă în alegerile prezidențiale din 2024, care a dus la anularea întregului scrutin. Ultranaționalistul de extremă dreapta care era pe cale să câștige acea competiție, Călin Georgescu, se află în prezent în fața justiției, acuzat de complot pentru lovitură de stat.
Cu toate acestea, Georgescu are încă un număr considerabil de susținători. Mulți români sunt profund sceptici față de democrație și de autoritățile care conduc instituțiile țării lor și cred că liderul de extremă dreapta a fost victima unei conspirații. Georgescu rămâne, de asemenea, în relații bune cu Simion, care anul trecut a sugerat că dorește să-l numească prim-ministru.
Există, de asemenea, o problemă structurală în modul în care funcționează constituția țării, a remarcat Pîrvulescu. Prim-ministrul din România are puteri substanțiale, dar a fost constrâns politic de necesitatea de a lucra în coaliție cu alte partide în ultimii 20 de ani — lucru care a dus la senzația că o criză se succede alteia.
