Reuniunea celor 32 de state membre are loc într-un moment crucial pentru alianță, după tensiunile cu SUA legate de Iran și Groenlanda și în timp ce SUA continuă să exercite presiuni asupra aliaților săi pentru a-și majora cheltuielile de apărare, iar celelalte 31 membri vor spera să-l potolească pe imprevizibilul Donald Trump. În aceste condiții, The Guardian o citează pe românca Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO, care este convinsă că summitul de la Ankara se va termina cu un comunicat final foarte scurt.
Luni, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a solicitat aliaților să prezinte „planuri clare, concrete și credibile” pentru a atinge obiectivele de cheltuieli ale organizației. „Președintele Trump se așteaptă pe deplin ca toți aliații să-și intensifice eforturile imediat, să se îndrepte spre obiectivul de 5% și să facă acest lucru cu urgență”, a declarat el.
Membrii NATO vor dezvălui contracte de armament în valoare de zeci de miliarde în cadrul unui forum al industriei organizat în marja summitului, încercând astfel să-i demonstreze lui Trump că își respectă angajamentele privind cheltuielile de apărare.
Se așteaptă ca în cadrul summitului de două zile din capitala Turciei să se convină ca aliații să aloce o sumă în mare parte simbolică de 70 de miliarde de euro (60 de miliarde de lire sterline) sub formă de ajutor militar pentru Ucraina în acest an și în anul următor, deși acest lucru reflectă în mare măsură angajamentele asumate deja față de o țară care nu are nicio perspectivă de aderare la NATO.
Nu este un acord care să atragă atenția lui Trump în același mod ca acordul de anul trecut, care a făcut prima pagină a ziarelor. Atunci, statele membre europene și Canada s-au angajat să majoreze cheltuielile de apărare la 5% din produsul intern brut – 3,5% direct și 1,5% pentru drumuri, poduri și porturi, pentru a facilita deplasarea trupelor.
„Nu este vorba de a mulțumi pe cineva, ci de a ne respecta angajamentele”, a declarat Rutte în timpul unei vizite la Londra săptămâna trecută. „Iar ceea ce Donald Trump așteaptă, desigur, este respectarea angajamentelor.”
Când Rutte s-a întâlnit cu Trump în Biroul Oval luna trecută, a adus cu el câteva panouri mari din carton, care ilustrau cât au cheltuit statele membre NATO, altele decât SUA, de când președintele american a început să se plângă că Europa profită de pe urma cheltuielilor de apărare ale SUA.
Rutte a evidențiat un grafic referitor la „trilionul lui Trump” – suma cumulată cheltuită pentru apărare de către statele membre europene și Canada de când președintele, aflat la al doilea mandat, a preluat funcția în 2017.
Această comunicare simplă avea scopul de a arăta, în cuvintele lui Rutte, că Trump „a reușit să-i determine pe europeni să cheltuiască mai mult”. Însă, având în vedere că relațiile transatlantice se află deja la un nivel scăzut, iar SUA doresc să se asigure că se iau măsuri pentru respectarea angajamentului de 3,5%, nu se poate garanta că summitul va fi unul armonios din punct de vedere diplomatic.
Vineri, Trump a publicat un grafic pe platforma sa Truth Social care prezintă bugetele de apărare ale statelor membre NATO, comparând cheltuielile uriașe ale SUA, de 999 milioane de dolari (747 milioane de lire sterline), cu cifrele mai mici ale statelor europene, inclusiv ale Regatului Unit și Franței.
Prezentând graficul, el a scris:
„Este ridicol ca SUA să continue pe această cale unilaterală atunci când relația nu este reciprocă.”
De la începutul acestui an, când a amenințat că va prelua controlul asupra Groenlandei de la Danemarca, stat membru al NATO, Trump a continuat să tensioneze relațiile cu aliații SUA. El nu a consultat liderii europeni înainte ca SUA și Israelul să lanseze atacul lor dezastruos din punct de vedere economic asupra Iranului, iar apoi s-a plâns când aceștia nu au permis avioanelor americane să bombardeze Iranul de pe teritoriul lor.
Au existat dispute cu Marea Britanie, când Keir Starmer a refuzat să participe pe deplin la bombardarea Iranului, precum și cu Giorgia Meloni din Italia, pe care a acuzat-o în mod bizar luni că ar fi obsedată de el. Relațiile sunt dificile și cu Mark Carney din Canada, după ce Trump a exprimat ideea extraordinară ca SUA să preia controlul asupra vecinului său din nord.
SUA intenționează, de asemenea, să reducă numărul de trupe și de echipament alocat Europei în cazul unui război cu Rusia, diminuând cu o treime numărul de avioane F-15 și F-16.
Luna trecută, Pete Hegseth, secretarul american al apărării, a declarat că va efectua o nouă evaluare a forțelor americane actuale din Europa, amenințând cu reduceri mai mari în țările care cheltuiesc cel mai puțin.
– articolul continuă mai jos –
Se așteaptă ca Trump să vină în Turcia însoțit de 1.400 de persoane, inclusiv de cei responsabili cu transportul deșeurilor sale sanitare – un protocol standard menit să împiedice alte țări să analizeze materialul pentru a obține informații despre starea sa de sănătate. Faptul că SUA vin în număr mare este considerat o ușurare, având în vedere că Trump a cochetat uneori cu ideea de a părăsi NATO, inclusiv la un summit din 2018.
Cu toate acestea, în culise s-au depus eforturi remarcabile pentru a asigura că orice s-ar întâmpla la Ankara, alianța va rămâne „rezistentă la Trump”.
Un final pe ”o singură pagină”
Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO, a declarat că se așteaptă ca comunicatul final al summitului – textul diplomatic convenit de comun acord – să fie scurt, „probabil o singură pagină”, și să „reafirme unele dintre acele principii fundamentale” care constituie rațiunea de a fi a alianței.
Proiectul final de text, care urmează să fie aprobat de liderii prezenți, reafirmă un „angajament de neclintit” față de extrem de importantul articol 5 al NATO, conform căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. Faptul că autorii săi au considerat necesar să reafirme această prevedere atât de deschis ne amintește cât de tensionat a fost anul 2026 până în prezent.
Generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al SUA și al NATO în Europa, a anunțat săptămâna trecută că aliații europeni au „acoperit în mare măsură lacunele” care ar fi fost lăsate de reducerile efectivelor militare americane în timpul războiului. Deși substanțial, efortul Europei nu este echivalent, în special deoarece nu dispune de bombardiere cu rază lungă de acțiune, deși rachetele de croazieră ar putea constitui o alternativă.
Un indiciu privind nivelul de chimie dintre lideri poate fi dedus din agenda lui Trump în Turcia. În afară de participarea la o reuniune a liderilor NATO miercuri și la o cină de summit la palatul prezidențial al lui Recep Tayyip Erdoğan cu o seară înainte, singurele sale întâlniri bilaterale confirmate sunt cu președintele Siriei, Ahmed al-Sharaa – un lider de război pe care îl admiră – și cu Volodymyr Zelenskyy din Ucraina.
Este puțin probabil ca succesul de la Ankara să fie definit de angajamente diplomatice. Când a fost întrebată cum ar arăta, în opinia ei, un summit pozitiv, Lungescu a sugerat „fără izbucniri de furie din partea președintelui Trump”, înainte de a adăuga „o reafirmare a unității alianței” și „mult mai mulți bani” pentru contractele de apărare și pentru Ucraina.
