Prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu demontează, într-o postare pe Facebook, motivația dată de Tribunalul Ilfov prin care a fost suspendată decizia conducerii PNL excluderea din partid a parlamentarilor care intenționau să susțină învestirea guvernului Veștea. Liberalul face trimitere inclusiv la documente OSCE și ale Comisiei de la Veneția, care prevăd că partidele au dreptul să-și stabilească regulile interne, precum și condițiile de dobândire și pierdere a calității de membru.
Prim-vicepreședintele PNL respinge afirmația instanței potrivit căreia impunerea unui mandat de vot în Parlament pentru parlamentarii PNL ar contravine Constituției care stipulează că mandatul imperativ al parlamentarilor este nul.
„Hotărârea Tribunalului Ilfov pare să transforme un principiu constituțional într-unul pe care Constituția nu îl consacră: dacă votul parlamentar este liber, atunci statutul partidului devine opțional. Tocmai aici începe problema juridică”, susține Motreanu.
Liberalul argumentează că interzicerea mandatului imperativ nu poate fi extinsă până în punctul în care un partid „nu mai are dreptul să își aplice propriul statut și să își protejeze identitatea politică” și susține că mandatul parlamentar și calitatea de membru de partid sunt raporturi juridice distincte, primul referindu-se la relația dintre parlamentar și alegător, al doilea fiind întemeiat pe libertatea de asociere.
Astfel Statutul PNL, aprobat deja de instanț, prevede că un membru trebuie să adere la valorile și principiile partidului, să respecte deciziile conducerii și să apere opțiunile politice ale partidului.
„Tot statutul prevede că încălcarea gravă a acestor obligații poate atrage sancțiunea excluderii. Aceste prevederi nu sunt simple declarații de principiu. Ele reprezintă reguli juridice asumate voluntar de fiecare membru al partidului”, continuă numărul 2 din PNL.
Un alt argument este legat de faptul că mandatul parlamentar a fost obținut într-un sistem de reprezentare proporțională, pe liste de partid, nu într-un sistem uninominal.
„Legitimitatea politică a alesului este, prin urmare, puternic legată de formațiunea politică pe lista căreia a candidat și de angajamentele asumate de aceasta în fața electoratului. Acesta este unul dintre fundamentele reprezentării proporționale în toate democrațiile europene”, susține Motreanu.
El invocă un document al OSCE și Comisiei de la Veneția, Guidelines on Political Party Regulation, în care se spune că partidele au dreptul să-și stabilească regulile interne, precum și condițiile de dobândire și pierdere a calității de membru.
De asemenea, dă exemplul grupurilor politice din Parlamentul European care iau măsuri sancționatorii împotriva membrilor care nu respectă deciziile, ce nu afectează mandatul de eurodeputat în sine, ci raporturilor europarlamentarului cu grupul politic din care face parte.
„Dacă s-ar accepta ideea că un partid nu își mai poate aplica propriul statut ori de câte ori este vorba despre un parlamentar, atunci obligațiile asumate la înscriere și sancțiunile prevăzute de statut ar deveni lipsite de orice efect juridic. O asemenea interpretare ar goli de conținut autonomia partidelor politice, consacrată de Constituție, de Legea partidelor politice și de standardele europene”, a conchis prim-vicepreședintele PNL.
