Donald Trump a declarat că SUA „studiază și analizează posibila reducere” a trupelor sale staționate în Germania , la câteva zile după ce cancelarul german, Friedrich Merz, înfuriat administrația Trump, afirmând public că este „umilită” de Iran. Președintele american a declarat că o „decizie” privind prezența militară americană în Germania, considerată o parte cheie a apărării NATO, dar și vitală pentru proiecția puterii americane în alte părți ale lumii, va fi luată „în următoarea perioadă scurtă de timp”. În aceste condiții, merită să aruncăm o scurtă privire asupra motivelor pentru care SUA au baze militare în Germania , ce rol joacă acestea și cum amenințarea lui Trump de a le reduce – cea mai recentă dintre multe, datând din primul său mandat – s-ar putea să nu fie prea atractivă pentru Pentagon sau pentru Departamentul de Stat.
Prezența militară americană în Germania datează din cel de-al Doilea Război Mondial, din 1945. Când regimul nazist s-a predat, existau 1,6 milioane de soldați americani în țară, număr care a scăzut în decurs de un an la mai puțin de 300.000, care gestionau în principal zona de ocupație americană.
▌De ce au SUA baze militare în Germania?
Prezența SUA a continuat să se micșoreze până la Războiul Rece, când misiunea a evoluat de la denazificare la reconstrucția Germaniei ca bastion împotriva URSS. Bazele au devenit elemente permanente odată cu înființarea NATO și a RFG (Germania de Vest) în 1949.
În punctul culminant al Războiului Rece, SUA opera aproximativ 50 de baze majore și peste 800 de locații în Germania, de la aerodromuri și cazărmi uriașe până la posturi de ascultare. Multe s-au închis de la căderea Zidului Berlinului în 1989 și prăbușirea URSS doi ani mai târziu.
În anii 1960, 1970 și 1980, numărul trupelor americane din Germania depășea adesea 250.000, sute de mii de membri ai familiilor acestora locuind în și în jurul bazelor militare care au ajuns să semene cu orașe americane independente, cu propriile școli, magazine și cinematografe.
▌Cât de mari sunt și ce fac?
Conform Centrului de Date privind Forța de Muncă a Apărării din SUA, la sfârșitul anului trecut, armata americană avea 68.000 de militari activi repartizați permanent în bazele sale de peste mări din Europa, puțin peste jumătate dintre aceștia - aproximativ 36.400 - fiind staționați în Germania.
Acestea sunt răspândite în 20 până la 40 de baze (numărul depinde de modul în care este definit „bază”), inclusiv sediile din Stuttgart ale Comandamentului European (EUCOM) și Comandamentului Africii (AFRICOM), care coordonează operațiunile tuturor forțelor militare americane de pe două continente.
Cinci dintre cele șapte garnizoane ale armatei americane din Europa se află în Germania (celelalte se află în Belgia și Italia). Pe lângă Stuttgart, printre cele mai mari instalații americane se numără imensa bază aeriană Ramstein, sediul forțelor aeriene americane din Europa (USAFE), care găzduiește 8.500 de membri ai forțelor aeriene.
Grafenwöhr, Vilseck și Hohenfels, administrate de garnizoana Bavariei, fac parte din cea mai mare zonă de antrenament a armatei americane din Europa, în timp ce garnizoana Wiesbaden este cartierul general al armatei americane din Europa și Africa. Centrul medical Landstuhl este cel mai mare spital militar american din afara SUA.
Rolul bazelor militare s-a schimbat radical de la Războiul Rece: acestea au devenit centre vitale de pregătire și centre logistice pentru operațiunile militare americane, lansând și sprijinind războaiele americane, inclusiv în Irak, Afganistan și, cel mai recent, în Iran.
▌A mai făcut Trump amenințări similare înainte?
Da, de mai multe ori. În 2020, în timpul primului său mandat la Casa Albă, aparent înfuriat de cheltuielile reduse ale Germaniei pentru apărare și de sprijinul acordat conductei de gaze Nord Stream 2, el a numit Germania „delincventă” și a spus că va reduce numărul trupelor americane de acolo cu o treime.
Anunțul lui Trump nu a oferit niciun detaliu și pare să-i ia complet prin surprindere atât pe Pentagon, cât și pe Departamentul de Stat, ca să nu mai vorbim de omologii lor de la Berlin și de înalții oficiali NATO. Se pare că nimeni nu a fost informat despre decizie.
Planul lui Trump era să trimită o parte din trupe acasă și să le redistribuie pe altele în țări precum Polonia și Italia. Însă s-a confruntat cu rezistență bipartizană în Congres și cu obstacole logistice uriașe. Președintele Joe Biden a înghețat presupusul plan în februarie 2021 și ulterior l-a anulat oficial.
▌Este probabil ca acesta să fie diferit?
Obstacolele în calea unei retrageri majore a trupelor americane din Germania rămân.
După cum a declarat joi Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru securitate și afaceri externe, deși SUA este „un partener vital în securitatea și apărarea Europei”, desfășurarea de trupe americane în Europa „este, de asemenea, în interesul SUA în sprijinul rolului său global”.
Jeff Rathke de la Institutul Americano-German de la Universitatea Johns Hopkins a subliniat aceeași idee, spunând că SUA au beneficiat foarte mult de o prezență avansată în baze precum Ramstein, fără de care multe dintre operațiunile sale ar fi incomensurabil mai dificile.
„Forțele americane din Europa nu reprezintă o contribuție caritabilă pentru europenii nerecunoscători – sunt un instrument al influenței militare globale a Americii”, a spus el.
Pe scurt, înțelegerea este următoarea : SUA ajută la apărarea Europei, Europa oferă o infrastructură pentru operațiunile militare globale ale Americii.
În principiu, armata americană ar putea să-și schimbe trupele în Europa: în prezent are aproximativ 13.000 în Italia, 10.000 în Regatul Unit și 4.000 în Spania. Cu toate acestea, conform Legii de autorizare a apărării naționale din 2026 (NDAA), nu poate permite ca numărul acestora să scadă permanent sub 75.000 .
Însă analiștii din domeniul apărării notează că reducerile substanțiale de personal din baze precum Stuttgart și Ramstein, care s-au dezvoltat de-a lungul mai multor decenii pentru a deveni centre strategice vitale pentru operațiunile Pentagonului, ar avea un cost uriaș pentru influența militară a SUA.
