Stagnarea economiei și prețurile ridicate la energie sunt principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din România, susține Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), prezent la Forumul de la Neptun.
Evenimentul este organizat de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) în perioada 11-12 august, în incinta Centrului Internațional de Conferințe Neptun.
„Mediul de afaceri nu este așa de prăbușit, cum spun foarte mulți oracoli pe la televizoare. Marea problemă este stagnarea și perspectiva dură din ceea ce ne așteaptă”, a afirmat Daraban.
Președintele CCIR a indicat, în acest context, prețurile la energie drept una dintre principalele probleme pentru companiile românești.
„Vedem prețurile la energie, care ne fac complet necompetitivi”, a spus acesta.
Daraban a susținut însă că, în pofida dificultăților, evoluția mediului de business nu este una atât de slabă pe cât este prezentată în spațiul public.
„Dar din punct de vedere al mediului de business, lucrurile nu au evoluat chiar rău. Avem și chiar am ultimele date, credeți-mă, de la organele fiscale. Avem 945.739 de deponenți de bilanț”, a declarat el.
Potrivit datelor prezentate de președintele CCIR, cifra de afaceri a companiilor a crescut de la 527 de miliarde de euro la 557 de miliarde de euro.
„E o cifră de afaceri de 557 de miliarde de euro față de 527. Eu vă dau și după virgulă, dacă vreți, dar ne oprim aici. Deci o creștere cu 30 de miliarde de cifre de afaceri”, a spus Daraban.
Și profitul a înregistrat o creștere, de la 53 la 54 de miliarde de euro, potrivit datelor invocate de acesta.
„Și nu în ultimul rând, profitul a crescut de la 53 la 54 de miliarde de euro. Adică lucrurile din acest punct de vedere nu stau rău”, a precizat președintele CCIR.
El a adăugat că, raportat la anul anterior, situația trebuie analizată și din perspectiva numărului de firme care au intrat în legalitate.
„Comparativ cu anul de dinainte, sunt mult mai puține firme care s-au intrat în legalitate”, a afirmat Daraban.
Daraban: Reorganizarea administrativă a României trebuie urgent făcută
În opinia sa, problemele bugetare limitează capacitatea statului de a introduce măsuri de sprijin pentru economie, inclusiv facilități fiscale și ajutoare de stat.
„Bineînțeles că și profitul a avut de suferit, n-a avut creșterea de cu un an înainte și așa mai departe. Dar aici intervin problemele, pentru că să poți să acorzi niște facilități, atât pe forța de muncă să iei această povară fiscală, să creezi niște mecanisme, dau un exemplu la fermierii, să spunem, peste 100 de hectare să aibă acces gratuit la apă, niște ajutoare de stat mai consistente.”
Daraban consideră că astfel de măsuri nu pot fi susținute fără un buget mai solid și pledează pentru reorganizarea administrativă a României.
„Aceste lucruri nu pot fi realizate decât dacă ai un buget al țării confortabil. Și cum poți să obții acest buget confortabil?”
El a criticat abordarea reducerii cheltuielilor prin concedieri, susținând că o parte dintre angajații disponibilizați ar putea obține câștig de cauză în instanță.
„Pentru că s-a văzut că dând afară niște oameni, până la urmă în instanță vor câștiga toți. Deci aici este o problemă de reorganizare administrativă a României, care trebuie urgent făcută.”
Președintele CCIR a remarcat că o astfel de reorganizare are, în forma actuală, aplicabilitate începând din 2028, dar a susținut că adoptarea rapidă a unui act normativ ar putea transmite un semnal pozitiv investitorilor și agențiilor de rating.
„Bineînțeles știm că e cu aplicabilitate din 2028. Dar vedeți dumneavoastră dacă mâine scoți acest gen de act normativ în care să spui pe deoparte că vei avea, să spunem, 61 de senatori, 239 de deputați, ei avea 15 județe sau nu știu, 12 în loc de 41.”
Daraban a continuat cu exemple privind reorganizarea administrației locale:
„Că nu va mai fi comună sub 5.000, oraș sub 10.000, Bucureștiul să aibă o singură primărie.”
În opinia sa, un asemenea act normativ, dacă ar fi promulgat, ar putea avea un impact favorabil asupra percepției externe privind România.
„Când partenerii din străinătate vor vedea actul ăsta promulgat, eu vă garantez că indicatorii de la Moody’s, Fitch, Standard & Poor’s vor fi considerabil în bunătăți“, a precizat Mihai Daraban.
