Debutul anului 2026 găsește economia României într-un climat tensionat mai ales la nivel de discurs. Declarații alarmiste, interpretări grăbite și mesaje politice contradictorii creează impresia unei economii aflate pe marginea prăpastiei. În realitate, spune Mihai Daraban, cifrele cunoscute până acum indică o imagine mai nuanțată.
La finalul lui 2025, aproximativ 50.000 de firme în plus au depus bilanțuri, iar cifra de afaceri cumulată a crescut cu circa 37 de miliarde de euro față de anul anterior. Aceste date nu sugerează o economie în colaps, ci una care încetinește într-un context internațional dificil.
„Nu intrăm în corul bocitoarelor. Cifrele nu arată că business-ul românesc merge prost”, afirmă președintele CCIR, într-un interviu la “Puterea Știrilor”.
Problema majoră este că verdictul asupra anului 2025 este încă prematur. Bilanțurile se depun până la final de mai, iar imaginea completă apare abia spre toamnă. În acest interval, economia funcționează sub presiunea percepției publice. Mediul de afaceri este extrem de sensibil la semnalele transmise din spațiul public, iar panica poate bloca investiții și decizii strategice.
Daraban atrage atenția că mediul de business nu este într-o logică de supraviețuire, ci într-una de prudență. Planurile există, dar sunt adaptate unui context imprevizibil, marcat de tensiuni geopolitice, instabilitate regională și incertitudine politică internă.
Miza este una de încredere. O economie poate fi afectată nu doar de factori obiectivi, ci și de narațiuni toxice. Dacă discursul public rămâne decuplat de date, riscul real nu este criza, ci blocajul decizional.