Justiția savonistă reacționează în haită la acuzațiile de ingerință crasă a unor instanțe în activitatea PNL: CSM, șefii curților de apel și Tribunalul București

În aceeași zi cu răspunsul Tribunalului București față de acuzațiile aduse de ONL de ingerințe în activitatea partidului, au sărit să dea replici și cei 16 oameni numiți de Lia savonea la conducerile curților de apel din țară, dar și Secția judecători din CSM, for controlat de aceeași controversată judecătoare.

După ce Tribunalul București a suspendat provizoriu decizia prin care PNL a convocat congresul din 21 iunie, pe fondul unei plângeri ale taberei Thuma, partidul condus de Ilie Bolojan a acuzat că „bătăliile politice din partid” s-au mutat în justiție.

În fapt, spune PNL, după congresul partidului au fost înființate la nivelul Tribunalului București șase completuri specializate pentru judecarea cauzelor cu partide politice, decizie consuderată de partid drept „fără precedent” și care „eludează legea de organizare judecătorească”.

De asemenea, PNL a mai acuzat că una dintre judecătoarele care urmează să tranșeze o altă plângere a taberei Thuma (pe 8 iulie) cu privire la deciziile adoptate de partid în congresul din 21 iunie a lucrat în Ministerul Justiției atunci când acesta era condus de Alina Gorghiu, pucistă pro PSD care a depus plângerile împotriva conducerii actuale.

Reacțiile din justiția savonistă au apărut în aceeași zi, coordonat

Cei 16 șefi de Curți de Apel din țară au semnat și ei un comunicat de protest față de comunicatul PNL care semnala unele anomalii în procesele intentate de contestatarii din partid. Preşedinţii curţilor de apel reamintesc că 3580 de judecători ai României au denunţat o campanie de subordonare politică a justiţiei.

Comunicatul integral:

„Preşedinţii curţilor de apel atrag atenţia asupra degradării discursului public şi asupra acţiunilor repetate de reducere până la negare a principiului independenţei justiţiei.

Atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne, sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric.

Preşedinţii curţilor de apel subliniază că jurisprudența Curţii Constituţionale în aplicarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului permite explicit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partide şi membrii săi, iar negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană, reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale.

Preşedinţii curţilor de apel reamintesc că 3580 de judecători ai României au denunţat o campanie de subordonare politică a justiţiei, iar acţiunile repetate de tipul comunicatului partidului condus de Prim ministrul interimar al României, demis de Parlament în temeiul regulilor democratice, contextualizează fidel apogeul unei astfel de campanii care trebuie să înceteze de îndată.

PREŞEDINTE OANA-MARIA PETRAŞCU – CURTEA DE APEL ALBA IULIA,
PREŞEDINTE IONELA-DIANA PĂTRAŞC-BĂLAN – CURTEA DE APEL BACĂU,
PREŞEDINTE DANIELA NICULEASA – CURTEA DE APEL BRAŞOV,
PREŞEDINTE LIANA-NICOLETA ARSENIE – CURTEA DE APEL BUCUREŞTI,
PREŞEDINTE DANA-CRISTINA GÎRBOVAN – CURTEA DE APEL CLUJ,
PREŞEDINTE GABRIEL MUSTAŢĂ – CURTEA DE APEL CONSTANŢA ,
PREŞEDINTE MANUELA-CRISTINA BERCEANU – CURTEA DE APEL CRAIOVA,
PREŞEDINTE ADINAN HALIL – CURTEA DE APEL GALAŢI,
PREŞEDINTE ANDA CRIŞU – CIOCÎNTĂ – CURTEA DE APEL IAŞI,
PREŞEDINTE FLORICA ROMAN – CURTEA DE APEL ORADEA,
PREŞEDINTE MIHAI-BOGDAN MATEESCU – CURTEA DE APEL PITEŞTI,
PREŞEDINTE OLIVIU-CORNELIU ŞOLOGON – CURTEA DE APEL PLOIEŞTI,
PREŞEDINTE ANCA CAZACU – CURTEA DE APEL SUCEAVA,
PREŞEDINTE TEODORA ALBU – CURTEA DE APEL TÂRGU MUREŞ,
PREŞEDINTE MARIA-CRISTINA DICA – CURTEA DE APEL TIMIŞOARA,
PREŞEDINTE PETRE-VALENTIN BĂDIŢA – CURTEA MILITARĂ DE APEL BUCUREŞTI”.

Secția pentru Judecători a CSM: „Litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public”

Tot joi, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a reacționat dur față de comunicatul PNL, în care erau semnalate o serie de incidente suspecte în procesele pe care partidul le are cu disidenții săi. Secția pentru Judecători a CSM denunță escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești și reafirmă că independența justiției reprezintă unul dintre fundamentele ordinii constituționale democratice.

De asemenea, Secția pentru Judecători a CSM reamintește că însăși Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 530/2013, a statuat că: „reglementările în materie din alte state, în deplin acord cu exigenţele dreptului de acces la justiţie, instituie posibilitatea contestării în faţa instanţelor a deciziilor partidelor politice cu privire la raporturile dintre partide şi membrii acestora.”

Comunicatul integral:

„În urma comunicatului de presă al Partidului Național Liberal privind hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov în litigiile referitoare la Congresul Partidului Național Liberal, Consiliul Superior al Magistraturii denunță escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești și reafirmă că independența justiției reprezintă unul dintre fundamentele ordinii constituționale democratice.

Independența judecătorilor și respectarea autorității instanțelor judecătorești constituie garanții esențiale ale dreptului la un proces echitabil și ale statului de drept. Hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spațiul public și prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanțelor.

Declarațiile respectivului partid politic sunt fără precedent, iar gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formațiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești. Contestarea publică a rolului și legitimității instanțelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un comportament incompatibil cu exigențele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că însăși Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 530/2013, a statuat că: „reglementările în materie din alte state, în deplin acord cu exigenţele dreptului de acces la justiţie, instituie posibilitatea contestării în faţa instanţelor a deciziilor partidelor politice cu privire la raporturile dintre partide şi membrii acestora.”

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, recent, în cadrul adunărilor generale ale instanțelor judecătorești din întreaga țară, peste 3.500 de judecători au constatat existența unei degradări fără precedent a discursului public și politic la adresa justiției, concretizată în campanii repetate de discreditare a instanțelor și a magistraților. Reacțiile actuale la adresa Tribunalului București și a Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor nu a fost unul teoretic, ci reflectă un fenomen care continuă să se manifeste și care pune în pericol autoritatea puterii judecătorești.

Consiliul Superior al Magistraturii solicită tuturor actorilor politici să înceteze orice discurs sau demers susceptibil să exercite presiuni asupra instanțelor judecătorești și să își valorifice drepturile exclusiv prin mijloacele procedurale prevăzute de lege, cu respectarea independenței justiției, a autorității hotărârilor judecătorești și a valorilor constituționale care stau la baza statului de drept.

Într-o democrație constituțională, litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public prin delegitimarea autorității judecătorești”.

Tribunalul Bucureșt: ”Presiuni neavenite asupra judecătorilor”

Reprezentanții Tribunalului București susțin însă că PNL exercită „presiuni neavenite” asupra judecătorilor și că înființarea celor șase completuri specializate pentru judecarea cauzelor cu partide face parte din planul de a eficientiza activitatea instanței și de a unifica deciziile din acest tip de dosare.

„În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor”, subliniază conducerea Tribunalului București.

Reprezentanții Tribunalului subliniază că este una dintre cele mai încărcate instanțe din țară și că „buna administrare a activității presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor”.

„Conducerea Tribunalului subliniază că toate măsurile manageriale au fost asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare și previzibile. Practica unitară reprezintă, așadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalitățile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituțiilor europene”, potrivit aceluiași comunicat.

Conducerea Tribunalului București amintește PNL că a inclus în programul de guvernare „nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afaacerilor și în litigiile privind achizițiile publice”.

„Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”, a fost concluzia savonistă a reprezentanților Tribunalului.

Romania1.ro

Actualitate

Economic

Politică

Analiză