România a fost norocoasă să îl aibă președinte pe Klaus Iohannis, susține jurnalista britanică Alison Mutler într-un articol de opinie publicat pe Universul.net.
„Klaus Iohannis este primul președinte din istoria României, care a demisionat din funcție, o demisie nefericită de pe urma căreia nu există câștigători, ci doar învinși, o demisie marcată de o anumită absență a logicii.
Este o zi tristă pentru România, țară membră NATO și UE, alată într-un moment complicat și imprevizibil. Numeroșii dușmani ai domnului Iohannis nu au prea multe de sărbătorit. Este o victorie goală. Oricum, ar fi plecat în câteva luni, conform Constituției, care spune că președintele rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către succesorul său; și, oricum, înlocuitorul său temporar, Ilie Bolojan, face parte din aceeași formațiune politică liberală pro-europeană, doar că nu are experiența și puterea președintelui în funcție. Este o demisie absurdă, impusă de partidele naționaliste românești și de așa-numiții reformiști, care controlează acum o treime din Parlament și par a fi hotărâți să destabilizeze lucrurile. Este un sacrificiu pe care domnul Iohannis, un om onorabil și precaut, a ales să-l facă. Să presupunem că ar fi fost destituit de Parlament – atunci am fi avut un referendum pe tema destituirii sale. În același timp, am fi avut campania electorală pentru prezidențiale. O Românie febrilă, cuprinsă de turbulențe politice și prostii care nu le-ar fi servit decât dușmanilor României, precum Rusia.
România a fost norocoasă să îl aibă președinte pe Klaus Iohannis, în ultimii 10 ani. El a păstrat țara pe drumul său vestic, a îndreptat-o spre democrație, a respectat funcția de președinte și a păstrat același grup de consilieri loiali.
„De 10 ani, România s-a bucurat de stabilitate politică și economică. Asta a adus și pace, și liniște, și prosperitate. În perioada următoare, trebuie să ne orientăm pe aceste obiective, România să rămână ancorată în arhitecturile politico-instituționale internaționale care i-au garantat și pacea, și securitatea, și liniștea, și prosperitatea”, a declarat, luni, vicepremierul Cătălin Predoiu.
Domnul Iohannis i-a ghidat pe români prin pandemie și invazia Rusiei din Ucraina, de la granița României, două dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat țara după căderea comunismului,în 1989. Cu toate acestea, niciun președinte nu a fost atât de criticat și denigrat pentru relativ puțin – cum ar fi lungimea rochiilor soției sale sau pentru că și-a trântit haina de capota mașinii oficiale, iritat de erorile de protocol. Și niciun președinte nu s-a folosit atât de puțin de puterile sale, informale sau oficiale, pentru a răspunde criticilor. În România, este mai curajos să îl lauzi pe Klaus Iohannis decât să îl critici.
Așadar, ce s-a întâmplat în cei 10 ani de mandat ai săi?
În primul său mandat (2014-2019), domnul Iohannis a încercat să mențină România pe orbita vestică, în timp ce Liviu Dragnea și social-democrații duceau un război împotriva statului de drept.
Îmbrăcat cu o geacă roșie, a participat chiar la protestele de stradă din ianuarie 2017, pentru a susține statul de drept. A prezidat o ședință de guvern condusă de premierul Sorin Grindeanu, pentru a pune presiune publică pe un proiect de lege care ar fi acordat grațiere unor categorii de condamnați, inclusiv liderului partidului Liviu Dragnea.
Cu puțin înainte de încheierea primului său mandat, a demis-o pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, sub presiunea PSD. Îi ceruse în privat să demisioneze pentru a evita situația stânjenitoare a demiterii, dar aceasta a refuzat, lăsându-l să facă treaba murdară.
Nu multă vreme de aceea, dar deja în cel de-al doilea mandat, coaliția dintre Uniunea Salvați România și PNL s-a prăbușit după ce liberalii l-au demis pe ministrul justiției provenit de la USR. În numele stabilității politice, dar cu un mare cost politic personal, Klaus Iohannis a invitat la guvernare dușmanul de altădată, PSD. Invazia Rusiei din Ucraina era pe punctul de a se produce, iar România nu își putea permite proteste de stradă destabilizatoare, care să facă jocul Rusiei. Românii nu știau acest lucru, însă președintele știa.
În schimb, în afara țării Iohannis s-a bucurat de o reputație astrală. Pentru Bruxelles și Washington, era singurul președinte din Europa de Est care își menținea țara pe curs occidental, în timp ce toate celelalte țări din regiune se confruntau cu mari provocări.
A existat un moment de „deviație” în 2024, atunci când și-a anunțat candidatura la funcția de secretar general al NATO, dar nu au existat prejudicii reale, în afară poate de o stânjeneală personală. Președintele ar fi putut comunica mai bine.
De altfel, în ceea ce privește comunicarea, a fost singurul politician de rang înalt din ultimii 35 de ani care, la încheierea mandatului, și-a cerut public scuze pentru neajunsurile sale, deși unii au tratat cu un rânjet și pentru asta.
Poate că timpul le va oferi românilor o perspectivă. Îmi amintesc ura și veninul direcționate către Traian Băsescu, președinte între 2004-2014, mare parte dintre acestea fiind destul de disproporționate. Îi aud acum pe unii dintre foștii săi critici spunând că a fost probabil cel mai bun președinte post-comunist pe care l-a avut România.
Suspectez că același lucru se va întâmpla și cu domnul Iohannis. A menținut țara pe un drum stabil și românii s-au bucurat de libertate și prosperitate în mandatele unui lider fără cult al personalității.
Nu se știe niciodată; s-ar putea ca acum românii să aleagă un președinte care va scoate România din familia națiunilor occidentale, va restrânge libertățile personale, va lua măsuri ce vor reduce avuția personală a fiecăruia și va crea cel mai mare cult al personalității de la Nicolae Ceaușescu încoace.
Mulțumim, domnule președinte! Mă tem că mulți vor regreta epoca dumneavoastră.”
Alison Mutler este o jurnalistă britanică cu peste 35 de ani de experiență. A debutat în timpul Revoluției anti-comuniste din România pentru postul de televiziune britanic ITV. După căderea comunismului, s-a mutat în România și a lucrat ca freelancer pentru Daily Telegraph, BBC și UPI. A urmat o perioadă de 25 de ani în funcția de corespondent-șef pentru agenția de presă The Associated Press, relatând despre România, Moldova și ocazional despre Bulgaria. Mai colaborează cu Radio Europa Liberă, Coda Story și Euronews. Lucrează la universul.net, secția engleză.
