Experții americani ai Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) au realizat o analiză după incidentul în care dronă rusească Geran-2 a lovit un bloc din Galați, avertizând s-a creat un precedent periculos care "indică faptul că președintele rus Vladimir Putin a adoptat o politică imprudentă care acceptă riscul ca dronele rusești să intre în spațiul aerian NATO ca o consecință acceptabilă a atacurilor sale în Ucraina".
Pitrivit ISW, dronele rusești au încălcat spațiul aerian românesc de cel puțin 28 de ori (iar fragmente de drone au intrat în România, se pare, de până la 47 de ori) de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, dar aceasta este prima incursiune care a rănit civili în România sau în orice stat membru NATO.
Ministerul Apărării din România a remarcat în septembrie 2025 - într-o perioadă de intense incursiuni ale dronelor rusești în statele NATO de la granița cu Ucraina, inclusiv intenționat uneori - că dronele rusești au efectuat aproximativ 50 de atacuri cu drone în apropierea frontierei ucraineno-române din februarie 2022, inclusiv 30 de atacuri în care resturi au căzut pe teritoriul românesc.
Rusia a încălcat în mod notabil spațiul aerian polonez cu cel puțin 19 drone în noaptea de 9 spre 10 septembrie, în incursiuni intenționate rusești.
Incursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO indică faptul că președintele rus Vladimir Putin a adoptat o politică imprudentă care acceptă riscul ca dronele rusești să intre în spațiul aerian NATO ca o consecință acceptabilă a atacurilor sale în Ucraina. Putin pare să accepte acum riscul de a provoca victime civile în statele NATO ca o consecință acceptabilă a campaniei de atacuri a Rusiei.
Comandantul interimar al Statului Major Întrunit al Forțelor Armate Române, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a vorbit pe 29 mai despre constrângerile impuse capacităților de apărare aeriană ale României.
Înaltul oficial militar român a declarat că legislația românească interzice apărării aeriene românești să opereze într-un mod care ar afecta spațiul aerian al unei țări vecine, inclusiv lansarea unui proiectil care ar putea intra în spațiul aerian ucrainean.
Maxim a explicat că că au trecut patru minute între momentul în care România a detectat drona rusească în spațiul aerian românesc și momentul în care drona a lovit apartamentul din Galați, menționând că patru minute nu au fost suficiente pentru a detecta, identifica și intercepta drona.
El a afirmat, de asemenea, că forțele române trebuie să ia în considerare riscul ca resturile din operațiunile de apărare aeriană să provoace mai multe pagube decât ar putea provoca drona însăși, menționând că forțele române nu au avut oportunități de a intercepta drona în siguranță.
Maxim a declarat că aceste atacuri sunt consecința unui conflict care are loc în apropierea graniței cu România și care afectează direct locuitorii români.
Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoit să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, ca o chestiune de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești împotriva țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate.
