Când un guvern cade sau un ministru pleacă, succesorul său primește de obicei cheile biroului și un dosar cu probleme moștenite. În România anului 2025, succesori diferiți, din partide diferite, au găsit cam aceleași lucruri în aceleași birouri: cereri de plată blocate de luni de zile, sporuri acordate fără nicio legătură cu performanța, numiri politice în posturi-cheie, proiecte europene pe punctul de a fi pierdute și companii de stat cu datorii explodând. Nu este o coincidență. Este un tipar.
Articolul de față documentează ce au găsit miniștrii interimari în ministerele părăsite de social-democrați în primăvara lui 2026, pornind de la cel mai bine documentat caz — Ministerul Energiei — și extinzând tabloul la Transporturi, companiile de stat și PNRR. Și, pentru că onestitatea jurnalistică o cere, include și un contraexemplu din mandatul PNL al lui Nicolae Ciucă, dovadă că problema are rădăcini mai adânci decât un singur partid.
▌Ministerul Energiei: 82 de dosare blocate si sporuri din oficiu
Când Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei, în aprilie 2026, primul lucru pe care l-a cerut a fost o situație a proiectelor de investiții. Ce a găsit i-a confirmat cele mai sumbre așteptări.
"Am văzut că avem bani, avem proiecte, dar avem blocaje și probleme care întârzie lucrările. Mai avem 4 luni pentru a putea termina lucrările și a face plăți. Întârzierile sunt mari." — Ilie Bolojan, premier interimar și ministru interimar al Energiei
Concret, premierul a descoperit:
- 82 de cereri de plată pe PNRR neprocesate, multe depuse de luni de zile, unele chiar din 2024
- Peste 400 de milioane de euro în risc de pierdere dacă lucrările nu se finalizează până în august 2026
- Un sistem de sporuri acordate fara legatura cu performanta: aproape toti angajatii primeau sporul la nivelul maxim, indiferent de rezultate
Bolojan a anunțat că introduce evaluări lunare legate de livrabile concrete: dosare soluționate, plăți deblocate, termene respectate. Nu eliminam stimulentele pentru colegii care muncesc. Eliminam plata lor din oficiu, a explicat premierul.
▌Electrocentrale Craiova, o nepăsare roșie de 162 de milioane de euro
Cel mai dramatic exemplu din portofoliul Energiei rămâne Electrocentrale Craiova. În 2023, România urma să primească 162 de milioane de euro din PNRR pentru o centrală nouă pe gaz. Licitațiile au fost anulate. Niciun constructor nu a acceptat condițiile create. Banii s-au pierdut.
Între timp, sub conducerea unei directoare numite pe criterii politice — fără experiență tehnică în energie —, compania a acumulat datorii de aproape 1 miliard de lei dintr-un an în altul, a pierdut 433 de milioane de lei și a intrat în insolvență în decembrie 2025. Statul român a primit o penalizare de 596 de milioane de lei pentru că nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii CO2.
Deznodământul: aceeași directoare a fost numită administrator special al companiei pe care o condusese spre faliment.
* Nota redacției: Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD), contestă că vina ar aparține exclusiv mandatului său, arătând că Ministerul Energiei fusese condus de PNL din 2020 până în 2025 și că memorandumuri propuse de el pentru salvarea Electrocentralei nu au primit semnătura premierului Bolojan. Ambele afirmații sunt parțial verificabile și au fost luate în considerare.
▌Ministerul Transporturilor: dosare cu dedicație și inspectori intimidați
La Ministerul Transporturilor, o investigație Rise Project a documentat, în decembrie 2025, un episod emblematic pentru cultura instituțională instalată sub miniștrii PSD Sorin Grindeanu și Ciprian Șerban.
Doi inspectori din ISCTR Timiș — care tocmai sancționaseră camioane ce alimentau șantiere finanțate prin minister, aparținând unui milionar prieten al lui Grindeanu — au fost chemați la București sub pretextul unei întâlniri cu ministrul. Au ajuns în biroul șefului de cabinet, care i-a amenințat verbal: Aveți noroc că nu am fost eu acolo, eu vă băteam! Înregistrarea audio a conversației a ajuns la Rise Project.
Tot la Transporturi, o funcționară-avertizor a fost destituită după ce a refuzat să semneze autorizații pentru proiecte de infrastructură pe care le considera neconforme. Cazul cel mai concret: o lucrare pe DN7 executată în regim de urgență a cărei valoare crescuse de la 1,3 milioane la 13 milioane de lei, fără documente justificative. Funcționara a cerut explicații. A fost mutată dintr-un ordin semnat de Grindeanu însuși, în 2023.
▌Metrorex: 60 de milioane de euro în penalități neîncasate
Când Radu Miruță a preluat interimatul la Transporturi, în mai 2026, a trimis imediat corpul de control la Metrorex.
Concluzia: Problemele sunt prea multe, prea grave și durează de prea mulți ani. Dintre acestea, cea mai izbitoare: compania nu încasase 60 de milioane de euro în penalități contractuale dintr-un singur contract. Banii existau legal, contractele le prevedeau, nimeni nu se grăbise să le colecteze.
▌ PNRR: bani declarați câștigați, bani pierduți în realitate
Dincolo de ministerele individuale, tabloul general al PNRR relevă un pattern îngrijorător: România declara jaloane îndeplinite, Comisia Europeană verifica și constata că nu erau, iar banii rămâneau blocați sau se pierdeau definitiv.
Un caz concret: în aprilie 2023, România a depus cererea de plată nr. 3, declarând că jalonul 440 — privind guvernanța corporativă a companiilor de stat — este îndeplinit. În mai 2025, Comisia a suspendat 330 de milioane de euro, constatând că jalonul nu fusese respectat, și a dat României 6 luni pentru remediere. Termenul a trecut. Banii s-au pierdut.
"România a pierdut banii din cererea de plată 3 pe PNRR în noiembrie 2025, întrucât Comisia Europeană constatase că jalonul 440 nu a fost îndeplinit." — Oana Gheorghiu, vicepremier interimar
▌Contraexemplul PNL: secretele lui Boloș de la Bruxelles
Onestitatea acestui material impune o precizare: derapajele instituționale nu sunt apanajul exclusiv al PSD. Mandatul PNL al lui Nicolae Ciucă oferă propriul exemplu de guvernare defectuoasă — poate mai puțin spectaculos, dar la fel de costisitor pentru România.
În plin an electoral 2024, ministrul interimar al Finanțelor, Marcel Boloș (PNL), s-a deplasat la Bruxelles cu un mandat secret — deși regulamentul PNRR obligă la consultări publice — pentru a renegocia Planul Național de Redresare și Reziliență. Propunerile includ scoaterea unor investiții din PNRR și înlocuirea lor cu proiecte deja finanțate prin programul Anghel Saligny, reeșalonarea jaloanelor și comasarea cererilor de plată pentru a umfla valoarea uneia dintre ele de la 2,3 miliarde la 5,5 miliarde euro.
Comisia Europeana a refuzat renegocierea. Bolos a declarat ca negocierile nu au fost un esec. Analistii independenti au descris operatiunea drept o tentativa de a masca nerealizarile prin jonglerii contabile cu bani europeni.
Diferența față de cazurile PSD nu ține de intenție sau de amploare, ci de metodă: PNL a preferat opacitatea birocratică; PSD a preferat controlul direct al oamenilor și contractelor. Ambele au costat bani publici.
▌Concluzie: Nimeni nu plătește niciun preț în afară de români
Există o constantă în toate cazurile de mai sus, mai puternică decât culoarea politică: nimeni nu plătește niciun preț real. Directoarea care a dus Electrocentrale Craiova în faliment a fost numită administrator special al aceleiași companii. Ministrul care a blocat 82 de cereri de plată a plecat fără nicio anchetă formală. Șeful de cabinet care a amenințat inspectori a fost mutat, nu sancționat.
Aceasta nu este doar o problemă de partid. Este o problemă de sistem: un sistem în care instituțiile statului sunt tratate ca resursă de partid, în care performanța nu contează la numiri și nici la demitere, și în care banii europeni — miliardele pe care le-am putea încasa — sunt tratați ca monedă de negociere politică internă.
Reforma companiilor de stat, a mecanismelor de numire în funcții publice și a răspunderii ministeriale nu este o temă abstractă de bună guvernare. Este diferența dintre sute de milioane de euro luate sau pierdute, dintre oameni cu căldură iarna și oameni fără.
"Indiferent cât vei colecta, indiferent cât vei economisi, o bună parte din banii acestei țări se vor duce în aceste găuri negre." — Ilie Bolojan, premier interimar
Găurile negre nu au culoare politică. Dar au gropari.
