Guvernul a consolidat regulile şi cadrul legislativ, astfel încât statul să îşi poată proteja mai rapid şi mai eficient interesele de securitate şi capacităţile strategice din industria de apărare fix atunci când acestea sunt în pericol să fie închise, vândute sau pierdute, a anunţat, ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău. Este un cadru legislativ în totală contradicție cu obiectivele așa-zișilor suveraniști care au sabotat în Parlament toate inițiativele de acest fel, dar și cu cele ale social-democraților, care le dorea ca aceste capacități să rămână în portofoliul celor menite să fie ”privatizate” prin contracte cu dedicație.
"Nu mai putem rata oportunităţi mari de investiţii. România nu mai acceptă să piardă, prin tăcere şi inerţie, capacităţi strategice esenţiale. De acum le protejează, le reconstruieşte şi le transformă în forţă reală de securitate şi dezvoltare economică. La iniţiativa Ministerului Economiei, Guvernul a îmbunătăţit regulile şi cadrul legislativ astfel încât statul să îşi poată proteja mai rapid şi mai eficient interesele de securitate şi capacităţile strategice din industria de apărare - fix atunci când acestea sunt în pericol să fie închise, vândute sau pierdute", a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
Darău a explicat, astfel, că, în cazul în care o fabrică importantă pentru industria de apărare riscă să se închidă, să intre în faliment sau să fie vândută pe bucăţi, statul îşi protejează interesele de securitate şi poate decide să o salveze şi să o menţină funcţională. În astfel de situaţii, preluarea include întregul ansamblu de producţie - nu doar clădiri sau terenuri, ci şi utilaje, linii de producţie şi echipamente, respectiv tot ce asigură capacitatea reală de producţie.
"Aceste capacităţi sunt tratate ca un tot unitar, pentru a evita fragmentarea lor şi pierderea definitivă a unor resurse industriale esenţiale pentru securitatea naţională. Orice decizie de acest tip este fundamentată pe analize economice, juridice şi de impact asupra securităţii naţionale şi este validată la nivelul CSAT, ca garanţie că statul îşi protejează în mod responsabil interesele strategice"
Ministrul a arătat că, după preluare, aceste capacităţi nu rămân inactive, ci pot fi repuse în funcţiune fie de stat, fie împreună cu parteneri privaţi, astfel încât să revină rapid în circuitul economic şi de producţie pentru apărare.
"Ne dorim să protejăm capacităţile reale de producţie, să le menţinem întregi şi să le readucem rapid în economie - acolo unde generează securitate, locuri de muncă şi tehnologie. Patriotismul nu înseamnă lozinci despre "nu ne vindem ţara", ci capacitatea de a-ţi păstra şi moderniza industria şi producţia românească, de a-ţi proteja capacităţile strategice şi de a contribui zi de zi la o economie care funcţionează", a mai precizat Irineu Darău.
▌Studiu de caz: șantierul naval Mangalia
Primul caz care intră sub incidența noilor reguli este șantierul naval de la Mangalia, intrat recent în faliment. În acest caz, guvernul Bolojan a reacționat rapid, profitând de oportunitatea programului SAFE, atât de hulit de AUR și PSD, pentru a resuscita șantierul și a-l transforma într-o capacitate strategică menită să deservească atât sectorul construcțiilor navale militare, cât și civile.
Deja, companiile Rheinmetall și MSC au anunțat marți, 5 mai, o intenție strategică de a investi împreună în România prin preluarea șantierului naval falimentar din Mangalia. Acest demers este văzut de cele două grupuri drept începutul unei „noi ere” care va deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale și de apărare din România.
Planul vizează transformarea amplasamentului de la malul mării într-un hub cu dublă utilizare, deservind atât sectorul construcțiilor navale militare, cât și pe cel al navelor civile. Activitatea ar urma să depășească construirea celor patru nave planificate în prezent de divizia Naval Systems a Rheinmetall.
Rheinmetall își propune să aducă în țară programe europene și internaționale suplimentare, consolidând poziția României în industria de profil. De asemenea, infrastructura și resursele existente vor fi optimizate și integrate într-un model de afaceri modernizat.
Revitalizarea șantierului este așteptată să genereze efecte pozitive semnificative pentru mediul de afaceri local și stabilitatea regiunii. Pe termen lung, se estimează că șantierul ar putea angaja câteva mii de persoane.
În plus, proiectul prevede înființarea unui centru de cercetare și a unui sistem dual de formare profesională pentru calificarea forței de muncă. Dezvoltarea acestui pol de competență este văzută ca o soluție pentru a încuraja tinerii specialiști să rămână în țară.
