De ce afirmația lui Grindeanu despre ”prostia” lui Bolojan, referitor la TVA-ul la combustibil, este ea însăși o prostie care ne sperie, mai ales că vrea să fie premier

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri, despre criza carburanţilor, că a văzut că primul ministru a spus că nu se poate discuta de TVA diferenţiat ceea ce este fals pentru că sunt ţări UE care au luat această măsură, iar scăderea preţului doar la motorină, nu şi la benzină, este ”o prostie”. Trecând peste lipsa de decență a liderului PSD, ceea ce îngrijorează este ignoranța acestuia în situația dată, mai ales că vine de un un posibil viitor premier (rotativa din 2027), care dacă ar fi luat acum această decizie iresponsabilp ar fi cufundat și mai mult România în criză economică. O arată cifrele.

▂

”Am văzut că primul ministru a spus că nu se poate discuta de TVA diferenţiat. Fals. Suntem într-un fals. Suntem într-o situaţie de criză, o situaţie care setează temporar măsurile. Sunt ţări în Uniunea Europeană care au luat această măsură. De exemplu, Polonia şi Spania au luat exact această măsură”, a declarat, miercuri Grindeanu.

▌”O prostie”. Într-adevăr!

Preşedintele PSD a fost întrebat despre intenţia premierului de a reduce preţul doar la motorină, nu şi la benzină. ”O prostie”, a răspuns arogant și nepoliticos preşedintele PSD, după ce, recent își invitase colegii din coaliție ”la decență”. Însă, nu mai puțin grav este ignoranța de care dă dovadă liderul PSD în luarea unor decizii importante.

Iată de ce:

Reducerea TVA la combustibil este, în teorie, un instrument legitim și cu efect rapid la pompă. Când prețurile la petrol explodează pe piețele internaționale — cum s-a întâmplat în urma războiului din Iran — statele au la dispoziție câteva pârghii: acciza, TVA sau plafonarea prețurilor. TVA are avantajul că reduce proporțional prețul final și e ușor de înțeles de consumator. E o măsură cu efect vizibil și imediat.

Problema nu e instrumentul. Problema e că România nu-și permite să îl folosească tocmai acum, exact când Grindeanu îl cere.

▌Ce spun cifrele pe care Grindeanu nu le înțelege

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB — cel mai mare din întreaga Uniune Europeană. Nu e o statistică abstractă. Înseamnă că statul cheltuiește cu aproape 10% din toată producția economică a țării mai mult decât încasează. Pe acest fond, Comisia Europeană a constatat în iunie 2025 că România nu a luat măsuri eficiente în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, declanșând obligația de a evalua suspendarea fondurilor europene.

Acesta e miezul problemei. Când un stat se află în procedură de deficit excesiv și — mai ales — când Comisia a constatat că nu ia măsuri eficiente, regulile europene îi interzic practic să reducă taxe semnificative. Premierul Bolojan a explicat explicit că intervenția pe TVA ar atrage o procedură de infringement tocmai pentru că România se află în deficit excesiv și nu poate opera anumite reduceri de taxe. De aceea Guvernul a ales reducerea accizei — un instrument care, tehnic, nu intră sub aceleași restricții europene.

Nu e cinism contabil. E constrângere juridică reală, cu mize concrete: pierderea accesului la fonduri europene ar fi infinit mai dureroasă pentru români decât prețul ridicat la pompă.

▌Spania și Polonia: exemplele care îl contrazic pe Grindeanu

Grindeanu invocă Spania și Polonia ca dovadă că reducerea TVA la combustibil e o decizie normală în criză. Dar dacă te uiți la cifrele celor două țări, tabloul se schimbă complet.

Spania a redus TVA la energie, inclusiv carburanți, de la 21% la 10% — e adevărat. Dar Spania a încheiat 2025 cu un deficit bugetar de 2,18% din PIB, sub obiectivul convenit cu Comisia Europeană pentru al șaselea an consecutiv. Madridul operează sub pragul de 3% impus de regulile europene, are credibilitate fiscală solidă și nu se află sub nicio procedură de deficit excesiv. Poate să-și permită o reducere temporară de taxe tocmai pentru că și-a consolidat finanțele publice în anii anteriori. România e la 9,3%. Diferența e de aproape patru ori.

Polonia e un caz mai nuanțat, dar tot nefavorabil argumentului PSD. Varșovia a anunțat reducerea TVA la carburanți de la 23% la 8% și coborârea accizelor la minimul permis în UE.E o măsură îndrăzneață. Numai că și Polonia se află în procedură de deficit excesiv, iar Consiliul UE i-a recomandat să pună capăt situației până în 2028. României i s-a dat termen până în 2030 — doi ani mai târziu, cu o traiectorie de ajustare mai lungă și mai strictă, semn că Bruxellesul tratează situația noastră ca mai gravă. Altfel spus, Polonia are mai mult spațiu de manevră față de România chiar și în cadrul aceleiași proceduri europene.

Paradoxul e că tocmai exemplul Poloniei demonstrează că statele cu deficite mai mici și cu o credibilitate fiscală mai bine construită pot lua decizii mai curajoase în criză. România nu e acolo. Nu din cauza lui Bolojan, ci dintr-o moștenire fiscală pe care PSD a contribuit decisiv să o creeze.

▌Ironia pe care Grindeanu o evită

Deficitul de 9,3% din 2024 nu a căzut din cer. El este rezultatul creșterii în cascadă a cheltuielilor publice în anul electoral 2024, când România traversa toate alegerile prevăzute de Constituție. Pensii majorate, salarii bugetare crescute, promisiuni populare onorate înainte de vot — toate au alimentat un deficit record. PSD a guvernat în acea perioadă și a avut mâna pe robinet.

Acum, același PSD critică Guvernul că nu poate reduce rapid TVA — adică nu poate face exact genul de reducere de taxe pe care constrângerile create tocmai de politica fiscal-electorală a PSD o împiedică. E un cerc perfect al iresponsabilității: cheltuiești în exces când ești la putere, apoi acuzi de „cinism” pe cei care încearcă să repare dezastrul că nu mai pot face același lucru.

▌Concluzie

Critica față de lentoare cu care s-au luat decizii e legitimăm dar la asta a contribuit și PSDm în calitate de ”partener” sabotor al Coaliției.

De asemenea, Grindeanu nu greșește că reducerea TVA ar fi ajutat consumatorii. El greșește – sau minte prin omisiune – când sugerează că e o decizie la fel de disponibilă pentru România ca pentru Spania ori Polonia. Acele țări au spațiu fiscal. România nu are, în mare parte datorită alegerilor fiscale ale guvernelor anterioare, în care PSD a jucat un rol central.

Instrumentul potrivit în momentul nepotrivit nu e curaj. E populism cu factura amânată.

▋ARTICOL CONEX ⤵