Proiectul de modernizare a rețelei de conducte militare de combustibil a NATO, menit să pregătească alianța pentru un eventual război cu Rusia, se confrunta cu rezistența unor aliați care ezitau în fața costului potențial al proiectului, estimat la 26 de miliarde de euro, dar în culisele summitului de la Ankara România, Polonia și Grecia sunt acum la un pas de semnarea acordului.
Țările membre NATO au discutat intens extinderea rețelei de conducte a alianței, datând din perioada Războiului Rece, din Europa de Vest către noile state membre din est și nord.
Inițiativa opune țările de pe flancul estic al alianței împotriva membrilor mai vechi ai NATO, deja conectați la sistemul existent, potrivit a patru diplomați NATO care au vorbit pentru Politico sub condiția anonimatului pentru a putea discuta liber despre discuțiile clasificate.
Susținătorii unui acord rapid afirmă că acesta este necesar pentru a satisface nevoile militare ale alianței și, de asemenea, pentru a-i arăta președintelui SUA, Donald Trump, că Europa este pregătită să-și asume responsabilitatea pentru propria apărare.
„Axul geografic al alianței s-a deplasat spre est — dacă trimitem trupe pe flancul estic, este important ca acestea să dispună de combustibil”, a declarat unul dintre diplomați. „Dacă trebuie să mobilizăm mii de soldați, nu poți face asta fără combustibil.”
Cu toate acestea, unii aliați își exprimau îngrijorarea cu privire la accelerarea unui acord costisitor care blochează proiectele de aprovizionare cu combustibil pentru decenii întregi, doi diplomați menționând că propunerea privind costurile de reconstrucție se ridică la 26 de miliarde de euro. Unii sunt, de asemenea, reticenți în privința cheltuirii unor sume de miliarde pentru conducte destinate echipamentelor militare tradiționale, precum avioanele, având în vedere că tehnologia militară evoluează rapid, au spus diplomații.
Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Republica Cehă și țările baltice sunt cei mai mari susținători ai acestei reorganizări, au afirmat doi dintre diplomați, în timp ce Franța, Spania, Turcia și Regatul Unit erau reticente în a aproba un acord.
Discuțiile privind modernizarea sistemului se desfășoară de luni de zile și reflectă transformarea NATO de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin în 2022, cu un accent mult mai mare pe pregătirea pentru un posibil atac rus. Acest efort a căpătat un impuls suplimentar datorită presiunii intense exercitate de Trump asupra Europei pentru ca aceasta să-și asume responsabilitatea propriului sistem de apărare.
Sistemul actual utilizează o rețea de 10.000 de kilometri de conducte de înaltă presiune pentru a transporta produse rafinate, precum combustibil pentru avioane, benzină, motorină și naftă, către depozite, aerodromuri militare și civile, rafinării și porturi din 12 țări membre NATO.
„Există o mare disponibilitate, în special în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est … de a promova crearea unor conducte din vestul Germaniei, prin estul Germaniei către Polonia, spre sud către Republica Cehă și spre nord către Lituania și statele baltice”, declara înaintea summitului NATO ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz.
Martin Vladimirov, analist principal și expert în securitate energetică la Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), un think tank cu sediul în Sofia, a afirmat că „extinderile rețelei de conducte ilustrează o schimbare mai amplă în planificarea NATO, de la operațiuni expediționare către apărarea teritorială”.
Mulți înalți oficiali au avertizat că Europa ar trebui să fie pregătită pentru un atac rus până în 2030, o perspectivă care „a reînviat interesul alianței pentru o infrastructură militară specializată, concepută să funcționeze în condiții de război”, a adăugat Vladimirov.
Realizarea acestui plan ar dura 30 de ani și ar cuprinde zeci de proiecte, de la modernizarea conductelor până la instalații de stocare a energiei, au afirmat trei dintre diplomați. Aceasta ar fi cea mai costisitoare inițiativă finanțată în comun din istoria alianței, au adăugat aceștia.
