Europa se confruntă cu cea mai gravă caniculă înregistrată vreodată, iar pe măsură ce se pregătește pentru următorul val de căldură toridă, lipsa aparatelor de aer condiționat a fost criticată mai mult decât orice altă soluție pe care guvernele au ezitat să o promoveze. Războiul cultural care se conturează i-a frustrat pe experții în sănătate, care doresc mai multe aparate de aer condiționat pentru grupurile vulnerabile, dar sunt reticenți față de adoptarea pe scară largă a acestora în locuințele private, scrie The Guardian.
„O mare parte din investițiile Europei s-au îndreptat, pe bună dreptate, către soluții pe termen lung, precum umbrirea, izolația și centrele de răcorire, mai degrabă decât către răcirea mecanică”, spune Hans Kluge, șeful biroului european al Organizației Mondiale a Sănătății, care recomandă adoptarea nuanțată a sistemelor de aer condiționat care să îi protejeze pe cei cu risc ridicat. „Ambele au un rol.”
Studiile sugerează că eforturile de adaptare au redus numărul deceselor cu 75% în cazul tipului de căldură considerat extrem acum două decenii, dar valurile de căldură au devenit, în acest timp, și mai intense. Peste 200.000 de persoane au murit din cauza căldurii în Europa în ultimii patru ani, conform estimărilor OMS, iar apelurile pentru schimbări mai rapide se înmulțesc. Căldura record din iunie va duce probabil la un număr de decese de ordinul miilor, dacă nu chiar al zecilor de mii – cu mult peste nivelurile care îngrijorează țări precum SUA, care se confruntă, de asemenea, cu un val de căldură istoric, dar utilizează aerul condiționat pentru a răcori 90% din locuințe.
Recomandarea experților de a instala sisteme de aer condiționat în locurile în care oamenii au cea mai mare nevoie de ele – spitale, centre de îngrijire, școli și transportul public – se bucură de sprijin din partea întregului spectru politic. Însă, în ultimele zile, acuzațiile conform cărora partidele principale blochează instalarea sistemelor de aer condiționat pentru a proteja mediul au ajuns să domine dezbaterea.
A doua zi după ce recordul de căldură al Germaniei a fost doborât, Marc Bernhard, purtătorul de cuvânt pe probleme de construcții al partidului de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD), a declarat că partidul său va împiedica ca oamenii să fie „sacrificați pe altarul” ideologiei climatice dominante, precum standardele de eficiență energetică. „Isteria climatică duce la mai multe decese cauzate de căldură din cauza unor erori ideologice de proiectare, cum ar fi renunțarea la aerul condiționat.”
Aceasta a reprezentat o schimbare radicală față de poziția partidului de acum doar un an – când purtătorul său de cuvânt pe probleme de sănătate, Martin Sichert, a minimizat numărul deceselor, respingând „panica provocată de caniculă” a guvernului. De asemenea, această poziție contrastează puternic cu respingerea vehementă de către AfD a pompelor de căldură, care au devenit un inamic neașteptat al dreptei politice în urmă cu trei ani.
Între timp, în Franța, partidul Adunarea generală al Marinei Le Pen, care s-a opus renovărilor menite să sporească eficiența energetică a clădirilor și a încercat să blocheze instalarea turbinelor eoliene și a panourilor solare, a făcut din aerul condiționat o prioritate, atacând în același timp politicile menite să oprească încălzirea planetei. Dezbaterea tensionată din Europa a fost alimentată de comentatori din SUA, care prezintă lipsa aerului condiționat în Europa ca dovadă a unui continent sărac, rătăcit și suprareglementat. „Europenii ar trebui pur și simplu să-și instaleze aer condiționat”, se arată într-un fragment dintr-un text generat de un chatbot pe X, promovat de Elon Musk și vizualizat de aproape 20 de milioane de ori. „Abordarea americană a verii a fost corectă încă de la început.”
Aerul condiționat este norma în țările bogate, de la SUA la Japonia și Australia, dar doar aproximativ 15% din cei 3,5 miliarde de oameni care trăiesc în regiuni cu temperaturi ridicate dețin unul. Pe măsură ce temperaturile și veniturile cresc, cererea globală de răcire va crește vertiginos. În Asia de Sud-Est, Agenția Internațională pentru Energie se așteaptă ca numărul aparatelor de aer condiționat să crească de nouă ori între 2020 și 2040, în condițiile politicilor actuale.
Experții spun că aerul condiționat are și dezavantaje. Evacuarea aerului cald în străzile din jur poate agrava efectul de insulă de căldură urbană, iar consumul de energie sporește riscul de întreruperi de curent. Însă impactul său asupra climei în Europa este redus și va continua să scadă, având în vedere că continentul produce mai puțin de 30% din energia electrică din combustibili fosili, iar peste o duzină de țări intenționează să îi elimine complet din rețelele electrice în decurs de un deceniu.
Între timp, deși legislația urbanistică din unele locuri a îngreunat instalarea aparatelor de aer condiționat în locuințele private, există puține dovezi care să sugereze că birocrația sau preocupările legate de climă sunt factorii determinanți ai ratelor scăzute de adoptare la nivel european.
De fapt, pe măsură ce emisiile de carbon au încălzit continentul de două ori mai repede decât media globală, căldura suplimentară i-a determinat din ce în ce mai mult pe locuitorii din cele mai calde regiuni ale Europei să-și răcească locuințele cu ajutorul aparatelor de aer condiționat. Proporția gospodăriilor din Italia și Spania dotate cu aer condiționat a crescut rapid la peste jumătate; în timp ce în Franța a ajuns la 24%, cu până la 48% în provinciile calde din sud și doar 10% în cele răcoroase din nord.
În Germania, care are una dintre cele mai scăzute rate de adoptare a aparatelor de aer condiționat din Europa, în parte din cauza proporției ridicate de chiriași, unii proprietari de case consideră că nici măcar căldura record din iunie nu a fost suficient de deranjantă pentru a justifica achiziția. „Ne-am gândi să ne instalăm aer condiționat dacă verile ar deveni tot mai fierbinți, dar când e vorba doar de câteva zile, putem suporta”, spune Gabriele Werner, care lucrează la biroul de informații turistice din Neuzelle, în apropierea locului unde căldura din weekend a atins nivelul maxim.
Când ziarul „The Guardian” a vizitat Neuzelle și districtul vecin Neißemünde, unde aproape fiecare al doilea alegător a votat pentru AfD la ultimele alegeri, răspunsul cel mai frecvent la căldura toridă din weekend a fost apatia, alături de cazuri izolate de negare categorică.
„Schimbările climatice sunt doar un cuvânt care se tot trâmbițează”, spune Reinhard Lange, un electrician pensionar a cărui casă veche de 150 de ani se află pe aceeași stradă cu stația meteorologică din Coschen, care a doborât provizoriu duminică recordul național de căldură al Germaniei. „Pe vremea când eram copil, era și atunci cald. Doar că nu se făcea atâta caz.”
Kluge afirmă că reacția puternică de urgență a Europei în timpul recentei canicule a salvat vieți – prin alerte roșii, închiderea școlilor și deschiderea rapidă a centrelor de răcorire –, dar s-ar putea face mai mult pentru a asigura un contact regulat cu persoanele în vârstă izolate, care reprezintă cea mai mare parte a numărului de decese. „Prioritatea acum este să ne asigurăm că aerul condiționat ajunge la persoanele pentru care acesta reprezintă o necesitate medicală, continuând în același timp să dezvoltăm infrastructura – copaci, acoperișuri verzi, clădiri mai răcoroase – care protejează pe toată lumea, inclusiv pe cei care pur și simplu nu pot instala un aparat în locuința lor.”
Alți experți au mers mai departe, exprimându-și sprijinul pentru instalarea aerului condiționat în locuințele sociale, având în vedere inegalitatea crescândă dintre cei care dispun de sisteme de răcire și cei care nu au, precum și creșterea consumului de energie dăunător societății.
„În prezent, ne concentrăm o mare parte din resursele de energie și apă în timpul valurilor de căldură pe răcirea centrelor de date”, spune dr. Chloe Brimicombe, climatolog la Universitatea din Oxford care cercetează căldura extremă. „Viețile sunt mai valoroase pentru noi decât IA – sau cel puțin ar trebui să fie, nu-i așa?”
