Comisia Europeană finalizează un pachet care vizează reducerea dependenței blocului comunitar de centrele de date, inteligența artificială, microcipurile și software-ul american din cauza îngrijorării că dependența excesivă a devenit un risc în relațiile comerciale fragile cu Washingtonul.
Comisia Europeană finalizează un pachet de măsuri pentru a-și consolida așa-numita suveranitate tehnologică, care urmează să fie publicat pe 3 iunie. Pachetul include propuneri de combatere a expunerii profunde a blocului comunitar la tehnologii străine în domenii precum cloud computing, inteligență artificială, microcipuri, software și centre de date.
„Pe măsură ce fragmentarea geopolitică se adâncește și lanțurile de aprovizionare sunt din ce în ce mai mult transformate în arme, dependențele tehnologice devin responsabilități strategice”, a avertizat executivul UE într-un proiect de strategie obținut de Politico.
⎯ articolul continuă mai jos ⎯
Comisia nu va dezvălui o etichetă de sustenabilitate pentru centrele de date așa cum era planificat, potrivit a doi reprezentanți ai industriei informați despre întârziere, pe fondul unei dispute privind rolul energiei nucleare.
Deși planurile pot fi modificate – și vor fi însoțite de o lege separată care să reglementeze utilizarea cloud-ului – acestea semnalează o ambiție limitată în abordarea directă a dominației tehnologiei americane, transferând în schimb responsabilitatea capitalelor UE pentru a decide ce să facă. Planurile se bazează, de asemenea, în mare măsură pe finanțare, atât din sectorul privat, cât și din bugetul UE, care încă nu a fost asigurată.
Cele patru soluții pe care Bruxelles-ul le are în vedere pentru a face blocul comunitar mai puțin dependent de tehnologia străină:
▌1. Testarea la stres a cloud-ului public
Țările UE ar trebui să oblige administrațiile publice să evalueze dacă depind prea mult de cloud computing-ul străin, testând serviciile digitale în raport cu criteriile de suveranitate ale UE.
Acest lucru ar urmări să facă guvernele din întreaga UE mai rezistente la un scenariu de „kill switch” care a dominat îngrijorările legate de dominația tehnologiei americane.
Deși capitalele UE nu vor primi instrucțiuni despre cum să atenueze riscurile, acest lucru ar permite guvernelor să verifice unde există vulnerabilitățile și să procure alternative mai sigure — ceea ce ar putea marginaliza giganții americani din achizițiile publice sensibile din Europa.
Însă Comisia ar lăsa capitalele UE să decidă ce modificări, dacă este cazul, trebuie făcute, potrivit a două persoane informate despre plan - ceea ce înseamnă că guvernele pot alege să nu facă nimic.
„Consolidarea bazei tehnologice și a independenței Europei în cadrul lanțurilor de aprovizionare digitale cheie — în special acolo unde există alte puteri tehnologice — creează contragreutăți strategice care sporesc capacitatea Europei de a rămâne deschisă către lume, fără a-și compromite interesele și valorile”, scrie Comisia în proiectul de strategie.
▌2. Să facem Europa să fie înfometată după chipsuri
Bruxelles-ul are în vedere noi proiecte de microcipuri la scară largă prin intermediul propunerii de revizuire a legii cipurilor, obținută de Politico. Astfel de proiecte ar beneficia de acces mai ușor la sprijin public, de autorizare mai rapidă și de acces preferențial la linii pilot.
Legea se va baza pe Legea inițială privind cipurile, adoptată în 2023, dar mută accentul pe extinderea capacității industriale, îmbunătățirea pregătirii pentru crize și stimularea cererii, pe fondul avertismentelor că nu are sens din punct de vedere economic să se construiască noi fabrici de cipuri fără a genera mai întâi cerere.
„Recentele deficite de semiconductori demonstrează în mod evident cât de mult întreruperile aprovizionării au un impact tangibil asupra vieții europenilor, afectând producția industrială de automobile, echipamente medicale, infrastructura energetică și bunuri de consum în întreaga Uniune”, scrie Comisia.
▌3. Pariuri pe tehnologia open-source
În efortul său de a sparge dominația SUA, executivul UE dorește, de asemenea, să utilizeze tehnologia open-source - software al cărui cod este disponibil publicului, facilitând menținerea controlului asupra datelor și sistemelor, schimbarea furnizorilor și evitarea blocării într-un singur furnizor.
Comisia ar oferi mai multă vizibilitate companiilor europene de top, ar sprijini colaborarea dintre țări pentru dezvoltarea și adoptarea tehnologiei open-source și ar crea un nou „instrument de întreținere” pentru a consolida capacitatea blocului comunitar de a sprijini întreținerea soluțiilor autohtone - unul dintre blocajele cu care se confruntă comunitatea open-source .
„Acest ecosistem este esențial pentru stimularea competitivității Europei prin accelerarea inovării, reducerea costurilor tehnologiei, diminuarea dependenței de furnizorii străini și permiterea companiilor, cercetătorilor și guvernelor locale să construiască soluții digitale sigure, personalizabile și competitive la nivel global”, se arată în proiectul de document strategic, subliniind că UE cheltuiește în prezent 264 de miliarde de euro anual, în mare parte pentru soluții proprietare americane.
▌4. Atragerea de bani (privati)
Consolidarea capacităților digitale ale UE va avea un cost. Comisia estimează în strategie că sunt necesare aproximativ 200 de miliarde de euro pentru a extinde capacitatea centrelor de date ale blocului comunitar până în 2036. Alte 2 miliarde de euro sunt necesare pentru cercetare și inovare în acest domeniu, în timp ce 20 de miliarde de euro din fonduri publice și private vor fi necesare pentru a pune în aplicare planurile de digitalizare și inteligență artificială în domeniul energiei.
Bruxelles-ul se bazează în principal pe investitori privați, precum și pe propuneri pentru a face din infrastructura digitală a Europei un loc mai atractiv pentru investiții financiare.
„Comisia va dezvolta o inițiativă de promovare la nivelul UE care vizează un acces simplificat la informații privind nevoile și pregătirea pentru investiții, care va fi accesibilă atât investitorilor din UE, cât și țărilor terțe”, se arată în proiectul de strategie, citând „regiunile de excelență pentru semiconductori” și „zonele de accelerare a centrelor de date” pe care le va introduce propunerea legislativă.
