Moțiunea a trecut cu 281 de voturi — egalând recordul din 2021 — și Grindeanu a anunțat imediat că PSD merge la Cotroceni cu mesajul că vrea păstrarea coaliției. Suna optimist. Realitatea a venit rapid: PNL a votat în ședință de urgență că nu va mai colabora cu PSD, iar USR și-a menținut și ea rezoluția care exclude o majoritate guvernamentală cu social-democrații. Practic, PSD a dărâmat guvernul și s-a trezit că nu are cu cine să construiască altul. Au trecut 20 de zile, iar PSD nu a venit cu nicio soluție, se prăbușește în sondaje și se confruntă și cu plecări din partid.
Claudiu Manda a anunțat că PSD ia în calcul două opțiuni: fie o construcție pro-europeană alături de fosta coaliție, fie trecerea în opoziție. Un mesaj de bun-simț — dar fără nicio susținere reală din partea celorlalți. Ciprian Ciucu (PNL) a fost direct: „PSD nu mai este un partener credibil de guvernare. PNL va rămâne în opoziție", punând pe umerii PSD responsabilitatea crizei.
Consultările de la Cotroceni — fundătură
La 18 mai, după două săptămâni de la demiterea guvernului, Nicușor Dan a terminat consultările cu toate partidele fără să poată desemna un premier. „Vom continua seria de consultări până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală", a transmis el.
PNL și USR refuză orice coaliție cu PSD, indiferent de formula propusă — inclusiv un premier tehnocrat pe care îl califică drept „paravan pentru o guvernare PSD pro-privilegii și anti-reforme".
Ironia maximă: AUR le-a furat și argumentele
La consultările de la Cotroceni, AUR a propus în programul de guvernare chiar listarea la bursă a companiilor de stat — exact ce acuzaseră că vrea să facă Bolojan când au depus moțiunea.
Greu de construit o narațiune coerentă cu un aliat atât de imprevizibil.
Activitatea politică a PSD după 5 mai 2026
● Imediat după vot, ritmul de acțiune a fost frenetic — în aparență. Chiar a doua zi, PSD a convocat o serie de ședințe de urgență ale grupurilor parlamentare și ale Biroului Politic Național pentru a stabili strategia, fiind convins că „după ce trece emoția", în maximum 10 zile se va contura o nouă majoritate. Optimism care s-a dovedit complet nefondat.
● Una dintre mișcările mai notabile ale perioadei a fost că Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu ambasadorii statelor membre UE acreditați la București, transmițindu-le că PSD susține în continuare PNRR, SAFE și OCDE și că nu există nicio înțelegere politică cu AUR după moțiunea de cenzură.
Cu alte cuvinte, partidul care tocmai declanșase cea mai gravă criză politică din 2026 simțea nevoia să explice Europei că nu e chiar atât de rău pe cât pare. Grindeanu declara și la Cotroceni că „angajamentele internaționale, indiferent de cine e prim-ministru, noi le susținem" — o afirmație greu de luat în serios când tocmai îți retrăseși miniștrii din guvern în plin termen PNRR.
● De Ziua Europei, Grindeanu a declarat că PSD vizează „măsuri lucide și prosperitate, nu tăieri haotice de venituri" — un mesaj pro-european de manual, la câteva zile după ce votase o moțiune alături de AUR, partidul care o numise pe Laura Codruța Kövesi „criminală" și ceruse ieșirea din NATO.
Negocierile — cerc vicios
PNL îi acuza pe social-democrați că au trecut 18 zile de la retragerea miniștrilor fără să prezinte nicio soluție concretă de guvernare, că „România este ținută artificial în incertitudine". Grindeanu a replicat că „România nu se învârte în jurul unui singur om" și că e dispus la discuții „oneste la masă" — dar masa rămânea goală, pentru că atât PNL, cât și USR și-au votat în unanimitate rezoluțiile de a nu mai forma o majoritate cu PSD.
Între timp, partidul a început să piardă oameni chiar din propriile rânduri: un deputat PSD a trecut la PNL, declarând că îl susține pe Ilie Bolojan și că are „convingeri peste care nu pot să trec" — o lovitură simbolică greu de ignorat.
Bilanțul electoral — pedeapsa imediată
Efectul în sondaje a venit rapid și a fost brutal. Primul sondaj INSCOP după moțiune, realizat între 11 și 14 mai, arăta AUR la 38,2%, PNL urcând la 20,3% și PSD coborând la 17,5% — prima inversare de acest tip din ultimii șase ani. Iar printre alegătorii care declară că vor merge sigur la vot, PSD cade chiar la 13,3%. Directorul INSCOP a explicat mecanismul: popularitatea lui Bolojan a crescut rapid și „oarecum neașteptat", moțiunea de cenzură polarizând puternic societatea în favoarea premierului demis.
Rezumând: în cele trei săptămâni de după moțiune, activitatea politică concretă a PSD a constat în ședințe interne, declarații de loialitate europeană adresate ambasadorilor, replici schimbate cu PNL despre cine e vinovat pentru criză — și nimic altceva.
Nicio propunere de premier agreată de cineva, nicio coaliție închegată, nicio lege notabilă inițiată.
Partidul care credea că va forma un nou guvern în 10 zile a ajuns, după trei săptămâni, pe locul trei în sondaje pentru prima dată în șase ani — devansat chiar de PNL, al cărui premier tocmai îl demisese.
Dacă acesta e un succes politic, e greu de imaginat cum arată un eșec.
