Duminică seară, într-un interviu la Antena 3 CNN, Claudiu Manda, secretarul general al PSD, a anunțat că va vota în Biroul Permanent Național împotriva susținerii lui Siegfried Mureșan. Pe premierul desemnat l-a descris drept „un alt Bolojan, ceva mai tânăr”. Votul era previzibil. Formula nu era. Ea arată că Ilie Bolojan a devenit unitatea de măsură a politicii românești. La mai bine de patru luni de la demiterea guvernului său, după el sunt judecați un succesor, un partid și un întreg calendar politic.
În logica obișnuită a alternanței, un premier demis prin moțiune de cenzură iese din calcul odată cu guvernul. Cronologia ultimului an arată contrariul.
Decizia din ședința de luni era, de la început, previzibilă. PSD are deja o rezoluție potrivit căreia nu votează un guvern din care nu face parte. Sorin Grindeanu a anunțat, imediat după desemnare, că va propune colegilor să nu susțină cabinetul Mureșan. El a vorbit despre „trădare”. Luni dimineață, potrivit unor surse din partid, spunea că poziția rămâne aceeași, dar că este deschis dialogului.
Miza este motivarea. Manda nu invocă nici rezoluția, nici acuzațiile lui Grindeanu privind campania de la Bruxelles. El invocă continuitatea: Mureșan „își propune să continue politicile domnului Bolojan”, iar „de-aia l-am dat jos pe Bolojan”. Argumentul se sprijină pe afirmația că aproape 90% dintre români consideră greșită direcția țării, fără ca liderul PSD să indice vreun sondaj. În același interviu, Manda a susținut că Bolojan a rămas la guvernare patru luni printr-o înțelegere secretă cu George Simion. Acuzația nu are probe publice. Ea ocolește și un fapt verificabil: moțiunea care l-a demis a fost inițiată de PSD împreună cu AUR.
Cronologia unei distanțări: de la pachetul fiscal la moțiune
În iulie 2025, Guvernul Bolojan și-a asumat în Parlament răspunderea pentru primul pachet fiscal. Pachetul urca TVA standard de la 19% la 21%, aducea cota redusă la 11%, majora accizele și introducea contribuția de sănătate pentru pensiile de peste 3.000 de lei. PSD, partener de coaliție, a exprimat rezerve. Partidul a anunțat totuși că susține angajarea răspunderii și a propus amendamente la măsurile fiscale.
În aprilie 2026, PSD a votat retragerea sprijinului politic pentru premier, cu 97,7% într-un vot intern. Argumentația din acea zi a inclus afirmația că, fără PSD la guvernare, TVA ar fi ajuns la 24%. Partidul revendica astfel moderarea aceleiași măsuri pe care o contesta. Potrivit relatărilor din acea zi, PSD excludea totodată o alianță cu AUR.
Pe 5 mai, moțiunea intitulată „STOP «Planului Bolojan»” a trecut cu 281 de voturi pentru, 4 împotrivă și 3 anulate. Este cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului, iar pragul era de 233. Moțiunea fusese inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România și semnată de 254 de parlamentari. Textul acuza guvernul de „distrugerea economiei” și de „vânzarea frauduloasă a averii statului”. Parlamentarii PNL, USR și UDMR nu au votat. Scrutinul a fost secret, cu bile, așa că singurele poziții documentate sunt cele declarate. PSD, AUR și PACE au fost inițiatorii, iar POT și SOS și-au anunțat susținerea.
În dezbatere, Bolojan a susținut că moțiunea are un caracter politic. El a replicat că PSD nu și-a asumat funcția de prim-ministru, lăsând altora responsabilitatea deciziilor. Reprezentanți ai puterii au descris moțiunea drept o confruntare între un vechi mod de a face politică și o guvernare care a introdus concursuri și transparență în companiile statului.
Un guvern demis și o unitate de măsură care rămâne
Demis, Guvernul Bolojan a rămas în funcție cu atribuții limitate. Potrivit Constituției, un cabinet al cărui mandat a încetat administrează treburile publice, fără politici noi. El nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege. În cele 136 de zile dintre demitere și a treia desemnare, președintele Nicușor Dan a propus doi candidați, pe Eugen Tomac și pe Adrian Veștea, fără rezultat. Pe 17 septembrie a desemnat a treia variantă, pe Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR. Cele trei formațiuni nu dețin împreună majoritatea. Președintele a recunoscut că nu există o majoritate conturată și că desemnează persoana cu cele mai multe voturi în acest moment.
Aici se vede cel mai clar funcția de unitate de măsură. Mureșan a afirmat că Bolojan „a aprins lumina în cămara cu șmecherii” și că nu o va stinge. Bolojan a salutat desemnarea ca pe o șansă ca țara să continue „pe calea corectă”. Manda preia aceeași premisă și îi schimbă semnul. Continuitatea, pe care tabăra lui Bolojan o prezintă ca merit, devine în discursul PSD motiv de respingere. Cele două tabere descriu aceeași continuitate și îi atribuie semne opuse. O dispută despre semn presupune un etalon comun.
Ce spun cifrele și ce nu spun
Datele Ministerului Finanțelor arată că deficitul bugetar a coborât în primele șapte luni din 2026 de la 3,99% la 2,34% din PIB. În lei, scăderea este de la 76,44 la 48,08 miliarde, adică 37,1%. Încasările nete din TVA au crescut cu 26,5%, efect al modificării cotelor. Ajustarea a stat însă în mare parte pe venituri. În primul semestru, statul a încasat cu aproape 11 miliarde de lei mai mult din taxarea muncii și cu circa 14,8 miliarde mai mult din taxarea consumului. Cheltuielile de personal au scăzut cu 3,3 miliarde.
Această structură explică de ce critica privind nivelul de trai nu poate fi redusă la un simplu joc politic. La fel de puțin poate fi ignorat rezultatul fiscal, pe care premierul l-a prezentat de la început drept condiție pentru încrederea piețelor. În Parlament, Bolojan a admis că funcția vine la pachet cu responsabilități uriașe și nu atrage simpatia cetățenilor. Cifrele nu stabilesc dacă rezistența față de el vine din costul taxelor sau din costul schimbării modului de guvernare, în special în companiile statului. Amestecul acestor două motive o face greu de citit.
Trei justificări, un singur adversar
De joi până duminică, PSD a formulat trei motive diferite pentru același refuz. Primul este acuzația de trădare, pe care Grindeanu o leagă de o presupusă campanie a lui Mureșan la Bruxelles pentru tăierea fondurilor europene. Al doilea este rezoluția care interzice votul pentru un guvern din care partidul nu face parte. Al treilea, în interviul lui Manda, este continuitatea politicilor Bolojan. Motivele nu se exclud, dar ierarhia lor contează. Dacă refuzul decurge dintr-o regulă, argumentul de politici este auxiliar. Dacă decurge din politici, regula este de prisos. Elementul constant este numele.
Nici alăturarea PSD–AUR nu descrie o identitate comună. La 5 mai, AUR urmărea alegeri anticipate, iar Petrișor Peiu își declara dorința de a fi premier. PSD, potrivit relatărilor, excludea cu puțin timp înainte o alianță cu AUR. Cele două partide au convergit asupra adversarului, nu asupra scopului. Moțiunea comună dovedește această convergență, nu un program comun.
Echilibrul cere și partea cealaltă a bilanțului. Tabăra lui Bolojan nu a apărat guvernul prin vot: parlamentarii PNL, USR și UDMR au ales să nu voteze, iar opoziția a depășit pragul cu 48 de voturi. Desemnarea unui premier fără majoritate conturată, după două încercări eșuate, mută costul incertitudinii asupra unei țări care are de peste patru luni un guvern cu atribuții limitate.
Ce rămâne când etalonul e un om, nu un program
O unitate de măsură există atunci când poziția fiecărui actor se poate descrie prin raportare la ea. Lista ultimelor patru luni și jumătate satisface condiția. PSD a trecut de la coguvernare la ruptură, la moțiune și la refuzul unui succesor. AUR a folosit moțiunea ca pas către alegeri anticipate. PNL, USR și UDMR și-au definit candidatura prin continuitate. Cotroceni a purtat, în cuvintele președintelui, sute de ore de discuții cu partidele. A ajuns la un candidat susținut de trei formațiuni, nu de o majoritate.
Realitatea arată că, indiferent de decizia BPN, întrebarea centrală a politicii românești nu mai este cine conduce guvernul. Este ce se întâmplă cu direcția fixată de Bolojan: continuare, corecție sau ștergere. O politică organizată în jurul unui nume, nu al unui program, rămâne fără răspuns la această întrebare. Un nume poate fi respins într-o ședință, dar o direcție se discută în cifre.
Mureșan are zece zile pentru a-și prezenta programul și lista guvernului. Textul programului va arăta dacă „un alt Bolojan, ceva mai tânăr” este o descriere sau un slogan.
