Pe 23 septembrie, la Parlament, Sorin Grindeanu l-a numit pe premierul desemnat Siegfried Mureșan „un Bolojan second-hand”. Formula, a spus el, „nu ține loc de program de guvernare”. Cu trei zile mai devreme, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, folosise la Antena 3 CNN o variantă apropiată: „un alt Bolojan, ceva mai tânăr”. Doi lideri ai aceluiași partid au recurs, în trei zile, la același mecanism. Numele unui om care a devenit arhetip sau chiar categorie.
Faptele arată că un nume propriu devine reper în vorbirea politică atunci când poartă un conținut recunoscut de toți actorii. Îl recunosc fie ca defect, fie ca model. În cazul Bolojan, ambele lecturi sunt documentate, datate și rostite de politicieni.
„Bolojan second-hand”: o formulă care presupune un original
„Second-hand” nu are sens fără „first-hand”. Formula presupune un original după care se măsoară copia. Grindeanu nu susține că originalul ar fi un model: cu câteva zile înainte, îl acuzase pe Bolojan de gestionarea proastă a guvernării.
Reproșurile concrete la adresa lui Mureșan sunt un program de guvernare netrimis și dependența de conducerea PNL. Totuși, și în lectura critică, Bolojan rămâne punctul de referință al succesorului. Manda a construit același raționament pe continuitate. Mureșan își propune să continue politicile lui Bolojan, deci ar fi doar o versiune mai tânără a acestuia.
Vocabularul nu e nou. Pe 2 aprilie, primarul Buzăului, Constantin Toma, spunea la Antena 3 CNN că este „bolojenist”. Potrivit HotNews, eticheta i-o aplicase Grindeanu însuși. Ea circula deja în aprilie. În septembrie, același lider a produs o a doua, derivată din același nume: una pentru un coleg de partid, alta pentru un adversar.
Cei care îl văd altfel
Descrierile pozitive vin din tabere diferite și nu au aceeași greutate. Toma a spus pe 5 mai, după votul moțiunii, că Bolojan are „un viitor luminos”. Ulterior, după demisia din funcțiile de conducere din PSD, a vorbit despre „cruciada bunului simț” pornită de Bolojan și care trebuie continuată. Ștefan Pălărie, liderul senatorilor USR, îl descrie ca pe un politician mai puțin preocupat de imaginea personală decât de binele țării. Este, spune el, „profilul de politician de care avem nevoie astăzi”. Kelemen Hunor (UDMR) nu îl laudă, dar îl tratează ca pe un fapt politic. Într-un podcast, a spus că Bolojan „a luat USR-ul fără acte”. Tot acolo, a estimat că liderul dreptei în cursa prezidențială din 2030 ar putea fi el.
Limitele contează. Newsweek îl descrie pe Toma drept una dintre puținele voci din PSD care au contestat retragerea sprijinului pentru Bolojan. Decizia fusese adoptată cu 97,7% într-un vot intern, la care au participat circa 5.000 de membri. Nici la Toma elogiul nu e necondiționat. În ultimele zile, el a spus că Bolojan „a mai pierdut din viteză”, iar reformele trebuie continuate cu sau fără el. Din USR, deputata Cristina Prună consideră că premierul demis a fost bine intenționat. Ea susține însă că a ales creșterea taxelor în locul reformelor.
Contrastul rămâne vizibil: același nume servește drept insultă în Parlament și drept profil necesar în discursul unui senator USR.
Atacul se îndreaptă asupra imaginii
Între 30 iulie și 23 septembrie, atacurile lui Grindeanu la adresa lui Bolojan formează o serie datată. Pe 30 iulie, la o zi după ce Bolojan a recunoscut două întâlniri cu Simion, l-a numit „negustor”. Potrivit lui, Bolojan ar fi dispus să vândă principii din interes de putere și bani. Pe 14 august, pe Facebook, a scris că Bolojan și „gașca useristă” au dezvoltat o „tulburare obsesiv-compulsivă” pentru PSD. A invocat două trimestre de scădere economică și două de stagnare. Pe 11 septembrie, la Neptun, a vorbit despre „interimatul monosprâncenat”. La mijlocul lunii, a comparat imaginea lui Bolojan din primăvară cu ceva umflat cu pompa, care s-ar fi dezumflat în sondaje. Pe 17 septembrie, după consultările de la Cotroceni, a atribuit criza actuală modului în care Bolojan a condus Guvernul.
Cifrele economice, afirmația despre sondaje și procentul invocat de Manda sunt afirmații ale liderilor PSD. Manda a spus că aproape 90% dintre români consideră direcția greșită. Toate rămân de confruntat cu datele INS, cu Eurostat și cu sondajele independente.
Un atac repetat asupra unei imagini presupune că imaginea contează politic. În lectura lui Grindeanu, ea s-a umflat și s-a dezumflat. În cea a lui Kelemen, crește. În ambele, imaginea este miza.
Lumina din cămară
Metafora ajunsă în discursul lui Mureșan datează din 17 aprilie. La Radio România Actualități, Bolojan a comparat România cu o cămară în care șobolani și șoareci rod rezervele. Apoi a spus: „Eu am aprins lumina în cămară și evident că am deranjat foarte tare”. Bolojan nu a pronunțat numele PSD, dar partidul a citit metafora ca atac. PSD a anunțat că intenționează să sesizeze CNCD și Parchetul pentru imaginile online în care membrii săi erau prezentați ca șobolani. Lia Olguța Vasilescu a întors imaginea, cerând o „deratizare” și făcând o aluzie transparentă la sprânceana lui Bolojan. Bolojan a precizat ulterior că metafora descrie o situație, nu persoane.
Aluzia la sprânceană a reapărut pe 11 septembrie, în formula lui Grindeanu despre „interimatul monosprâncenat”. Faptele arată imagini personale folosite de ambele părți: rozătoarele într-o tabără, trăsăturile fizice în cealaltă.
Pe 19 septembrie, Mureșan a anunțat că își construiește programul pe lucrurile bune făcute de Guvernul Bolojan. A doua zi, pe Facebook, a scris că Bolojan „a aprins lumina în cămara cu șmecherii”. Lumina, a promis el, va rămâne aprinsă. Comparația cu originalul e edificatoare. Lumina rămâne, șobolanii dispar din text, iar în locul lor apar șmecherii. Mureșan adaugă că demersul nu se face „împotriva cuiva anume”. Trei zile mai târziu a venit răspunsul lui Grindeanu: „second-hand”. Metafora a trecut de la un om la altul, a fost editată și a primit replică.
Ce rămâne din exemplu
Realitatea arată că numele lui Bolojan a devenit reper pentru toate taberele. PSD îl combate prin nume, USR îl preia ca profil. UDMR îl consideră un posibil lider al dreptei, iar Mureșan îi moștenește metafora. Conținutul reperului se vede din ce spun cei care îl apără: scoaterea la lumină a risipei, asumarea impopularității, prioritatea binelui public față de imaginea personală.
Testul acestui conținut nu s-a încheiat. Bolojan a fost demis cu 281 de voturi. Rezultatele guvernării sunt contestate, inclusiv din interiorul USR, iar chiar susținătorii vorbesc despre pierdere de viteză. Apare și un paradox: politicianul descris drept indiferent la imagine a devenit o imagine disputată de toate taberele.
Proba următoare aparține lui Mureșan. El are la dispoziție zece zile pentru a cere votul de învestitură al Parlamentului. Biroul Permanent Național al PSD a votat deja, în unanimitate, împotriva sprijinirii lui. Votul din Parlament va arăta dacă un premier poate purta moștenirea lui Bolojan fără numele lui. Va arăta și dacă numele rămâne, pentru adversari, singurul lucru care se vede.
