Centrala pe gaz de la Iernut, unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României din ultimii ani, intră din nou în linie dreaptă după ce premierul interimar Ilie Bolojan a aprobat un memorandum care declară investiția drept proiect de „extremă urgență”. Decizia vine după aproape zece ani de întârzieri, litigii și blocaje administrative care au transformat una dintre cele mai promițătoare investiții energetice într-un simbol al incapacității statului de a finaliza marile proiecte strategice.
Premierul spune că finalizarea centralei până la 31 decembrie 2026 reprezintă o prioritate de securitate energetică națională, iar noul memorandum oferă companiei Romgaz instrumentele necesare pentru accelerarea lucrărilor și simplificarea relațiilor contractuale cu subcontractorii.
▌O investiție începută în 2016 și blocată ani la rând
Proiectul de la Iernut a fost lansat în 2016 și presupune construirea unei centrale moderne în ciclu combinat cu turbine pe gaz, cu o capacitate instalată de aproximativ 430 MW. Investiția, evaluată la circa 269 de milioane de euro, trebuia să devină una dintre cele mai eficiente unități de producție de energie electrică din România.
În realitate, proiectul a intrat rapid într-un cerc al întârzierilor. Contractele inițiale au fost afectate de probleme majore, inclusiv de dificultățile companiei spaniole implicate în execuție, care ulterior a intrat în faliment. Lucrările au fost blocate ani întregi, iar statul român a fost nevoit să regândească întreaga structură de management a investiției.
Între timp, Romgaz a preluat direct responsabilitatea finalizării proiectului și a început renegocierea contractelor și închiderea diferendelor juridice.
▌De ce este strategică centrala de la Iernut
Importanța proiectului depășește însă simpla inaugurare a unei noi centrale electrice. În contextul actual, Iernut este considerată o piesă-cheie pentru stabilitatea sistemului energetic românesc.
Noua centrală ar urma să adauge 430 MW de energie „în bandă” — adică producție constantă și predictibilă — într-un sistem energetic care se confruntă cu presiuni tot mai mari generate de consum, de volatilitatea pieței și de închiderea treptată a unor capacități vechi pe cărbune.
Amplasarea centralei, în zona centrală a țării, este considerată strategică inclusiv pentru echilibrarea rețelei naționale, mai ales în regiunile cu deficit de producție energetică. Ilie Bolojan a subliniat recent că proiectul este important „atât prin capacitatea sa, cât și prin amplasament”, într-o zonă unde există nevoie de echilibrare a sistemului energetic.
În plus, centrala de la Iernut este văzută ca un element esențial în tranziția energetică a României. Gazul natural este considerat combustibilul de tranziție care poate compensa fluctuațiile energiei regenerabile și poate susține stabilitatea sistemului până la dezvoltarea noilor reactoare nucleare și a capacităților de stocare.
Guvernul Bolojan arată că punerea în funcțiune a centralei va contribui la:
- reducerea dependenței de importuri;
- creșterea securității energetice;
- stabilizarea prețurilor la energie;
- consolidarea capacității de echilibrare a sistemului național.
▌Implicarea directă a lui Ilie Bolojan
În ultimele luni, Ilie Bolojan a transformat proiectul de la Iernut într-una dintre principalele teme ale mandatului său interimar în zona energetică.
Premierul a mers personal pe șantier, a discutat cu echipele tehnice și a anunțat public că va susține măsuri administrative excepționale pentru accelerarea lucrărilor.
„Pentru a reduce prețul energiei pentru locuințe și firme trebuie să creștem producția de energie în bandă”, a transmis Bolojan după vizita de la Iernut, explicând că deblocarea proiectului face parte din prioritățile sale guvernamentale.
Memorandumul aprobat acum de Guvern confirmă oficial caracterul de „interes public major” și „extremă urgență” al proiectului și permite accelerarea procedurilor necesare finalizării centralei.
Mai mult, Executivul insistă că măsurile sunt limitate strict la activitățile necesare punerii în funcțiune și nu reprezintă o derogare generală de la legislația achizițiilor publice, ci un răspuns excepțional la o situație considerată critică pentru sistemul energetic.
▌Un test pentru credibilitatea statului
Dincolo de impactul energetic, finalizarea centralei de la Iernut a devenit și un test de credibilitate pentru statul român. După aproape un deceniu de întârzieri, proiectul este privit ca un exemplu relevant despre dificultățile cronice ale administrației în gestionarea investițiilor strategice.
Pentru Guvernul Bolojan, reușita finalizării centralei ar putea reprezenta nu doar o victorie administrativă, ci și un semnal politic important: acela că marile proiecte de infrastructură energetică pot fi, în cele din urmă, scoase din blocaj.
Într-o perioadă în care securitatea energetică a devenit una dintre marile teme geopolitice ale Europei, iar România încearcă să își consolideze statutul de actor regional relevant în domeniul energiei, centrala de la Iernut nu mai este doar un șantier întârziat. Este un test strategic pentru capacitatea statului de a livra rezultate concrete într-un domeniu vital pentru economie și securitate națională.
