Arheologii din Israel au descoperit o peșteră folosită de creaturi asemănătoare oamenilor, anterioare neandertalienilor, care au trăit cu până la 400.000 de ani în urmă, ceea ce o face unul dintre puținele situri din această perioadă puțin cunoscută, accesibile oamenilor de știință.
Situată la periferia unui oraș numit Fureidis, în nordul Israelului, peștera urma să fie afectată de lucrări de construcție când arheologii au decis să o investigheze.
Cercetătorii din anii 1970 credeau inițial că peștera a fost folosită în urmă cu aproximativ 200.000 de ani, a declarat pentru CNN arheologul Kobi Vardi, de la Autoritatea pentru Antichități din Israel.
Cu toate acestea, Vardi și colegul său Ron Shimelmitz, profesor asociat de arheologie la Universitatea din Haifa, au descoperit acum că aceasta a fost locuită cu până la 400.000 de ani în urmă.
Ei au ajuns la această concluzie după ce au găsit unelte de silex, precum topoare de mână, răzuitoare și lame, caracteristice culturii Acheulo-Yabrudiene a homininilor pre-neandertali care locuiau în zonă la acea vreme.
Potrivit lui Vardi, „a fost o mare surpriză” să descopere că peștera era mult mai veche decât se credea anterior. Aceasta ar fi fost folosită de membrii culturii Acheulo-Yabrudiene, care au locuit în Levant, sau Orientul Apropiat, în urmă cu aproximativ 400.000-250.000 de ani.
Echipa a găsit, de asemenea, oase de animale precum cerbul lopătar și gazela.
Acest lucru sugerează că grupuri numeroase de hominizi trăiau împreună în peșteri, vânând animale sălbatice și folosind focul, „ceea ce indică o viață de tabără complexă și bogată”, a declarat Shimelmitz într-un comunicat publicat de Ministerul Afacerilor Externe al Israelului pe 11 iunie.
Cu toate acestea, până în prezent nu au fost găsite rămășițe umane semnificative în niciuna dintre peșterile descoperite din această perioadă.
Peștera din Fureidis este „un sit unic, de importanță mondială”, a declarat Shimelmitz în comunicat.
„Această capsulă a timpului aparține unei perioade unice de la sfârșitul Paleoliticului inferior, chiar înainte ca neandertalienii și oamenii moderni să devină dominanți și să se răspândească în multe regiuni”, a spus el.
„Doar câteva situri din această fază importantă au fost descoperite în Israel și în regiunea mai largă a Levantului, iar majoritatea dintre ele sunt inaccesibile pentru cercetare”, a adăugat Shimelmitz.
Echipa a prezentat descoperirile sale companiei de construcții, iar pentru a salva peștera și a o menține accesibilă pentru investigații ulterioare, a fost construit un pod rutier.
Vardi a spus că cercetătorii planifică studii ample la sit, care vor dura probabil câțiva ani.
„Marea noastră speranță în ceea ce privește excavarea acestor peșteri este că, poate, vom găsi rămășițe de hominizi”, a spus el. „Suntem foarte nerăbdători să le descoperim.”
„Ne va schimba modul de înțelege”
Armando Falcucci, lector de arheologie paleolitică la Universitatea din Southampton, Anglia, care nu a participat la studiu, a declarat pentru CNN că această descoperire contribuie la înțelegerea noastră asupra unei perioade din istoria umanității care tinde să primească o atenție limitată.
„Ceea ce face această descoperire valoroasă este faptul că readuce în prim-plan o perioadă mult mai veche și la fel de crucială (cu aproximativ 400.000 până la 200.000 de ani în urmă); o perioadă de schimbări comportamentale și tehnologice profunde atât în Africa, cât și în Eurasia, inclusiv trecerea la utilizarea intensivă și repetată a peșterilor ca locuri centrale în peisaj”, a declarat el miercuri pentru CNN. El a subliniat că depozitele din peșteri din această perioadă „sunt extrem de rare în regiune”.
„Dovezile privind utilizarea intensivă a focului la acest sit sunt deosebit de semnificative”, a adăugat Falcucci. „Tocmai în această perioadă și la situri exact de acest tip, utilizarea obișnuită și controlată a focului devine vizibilă din punct de vedere arheologic, marcând un prag comportamental major în evoluția umană.”
Catriona Pickard, profesoară de preistorie și arheometrie și șefă a catedrei de arheologie la Universitatea din Edinburgh, Scoția, care nu a participat nici ea la cercetare, a afirmat că descoperirile „oferă perspective rare asupra culturii materiale și a modului de viață al primilor hominizi și, ca atare, situl are potențialul de a transforma înțelegerea noastră asupra Paleoliticului inferior din Levant”.
