Decesele cauzate de zestre în India nu mai provoacă furia publică de altădată, în ciuda faptului că mii de femei își pierd în continuare viața în fiecare an, potrivit unor noi cercetări. Crimele – femei care sunt ucise sau împinse la sinucidere în urma unor dispute între familii privind zestrea – au dispărut, de asemenea, din dezbaterea politică, în ciuda unei creșteri a cazurilor, scrie The Guardian, care citează un nou studiu dedicat acestui fenomen scăpat de sub control.
În 2022, au existat 6.516 decese legate de zestre în India, comparativ cu 1.841 în 1988, potrivit publicației.
Un caz relevant, prezentat de Times of India a avut loc în august anul trecut, când Nikki Bhati , o tânără de 28 de ani din Greater Noida, un nou oraș satelit din afara Delhi-ului, a murit din cauza arsurilor după ce a fost incendiată de soțul ei în fața fiului lor de șase ani, într-un caz legat de o dispută privind zestrea.
Deoarece uciderea ei a fost filmată și distribuită pe rețelele de socializare, a existat o oarecare indignare online, iar protestele au izbucnit pentru scurt timp în Delhi, înainte ca reacția la acest caz să-și piardă din avânt.
Dr. Kriti Kapila, autoarea studiului, a declarat: „Protestele politice sunt problematice la nivel global astăzi. Avem regimuri puternice, inclusiv în India, unde protestele sunt extrem de controlate.”
„Exprimarea dezacordului sau a nemulțumirii este controlată sau supusă autocenzurii”, a declarat Kapila, antropolog social la Institutul King’s India, parte a King’s College London.
Deși zestrea a fost interzisă în India din 1961, cerințele familiei mirelui persistă și rămân răspândite, conform cercetărilor, iar femeile care nu le oferă se pot confrunta cu abuzuri, hărțuire și, în unele cazuri, crimă.
Studiul arată că reformele legale care vizau desființarea ierarhiilor de caste au transformat modul în care funcționau zestrele, dar nu au reușit să elimine structurile sociale care le susțineau.
Kapila a spus că zestrea era, din punct de vedere istoric, o ofrandă rituală menită să compenseze familia mirelui pentru că lua o fiică în căsătorie. După ce a fost interzisă, s-a transformat într-o „cerere extractivă”, în care mirii puteau „cerne un preț” bazat pe castă, clasă socială, educație și statut profesional.
Zestrea devenea o „primă pentru copilul de parte bărbătească”, legată de potențialul său economic, a spus ea. Când familia miresei nu putea face față cerințelor exagerate, familia mirelui putea riposta prin violență fizică și psihologică asupra miresei.
„Întrebarea mai urgentă nu este de ce legea anti-zestre nu a funcționat, ci de ce crimele au încetat să mai genereze genul de durere colectivă care odinioară aducea mii de femei în stradă”, a spus Kapila. „Această dispariție nu este accidentală – are o structură.”
Violența asociată cu zestrea a declanșat un val de activism feminist în anii 1970 și 1980, când protestele împotriva zestrei au devenit una dintre primele mișcări de masă organizate de femei în India de după independență.
Însă cercetarea a constatat că această mișcare s-a estompat pe măsură ce dinamica crimelor legate de zestre s-a schimbat. În anii 1970 și 1980, miresele erau ucise din ce în ce mai des în incendii „accidentale” în bucătărie, înscenate, cu parafină.
Pe măsură ce parafina, sau kerosenul, a fost eliminată treptat din casele indiene în anii 1990, alibiul „accidentului din bucătărie” a devenit mai puțin plauzibil, iar socrii ostili au determinat din ce în ce mai mult tinerele mirese să își ia viața.
„Această tranziție a transformat protestele și durerea publică în „rușine și tristețe privată”, a spus Kapila. Publicația susține că acest lucru a blocat indignarea publică care a apărut anterior, deoarece a devenit „imposibil să se facă campanie împotriva cuiva care și-a oferit «darul morții»”.
Studiul indică, de asemenea, o răspândire tot mai mare a avortului selectiv în funcție de sex ca modalitate de evitare a datoriilor viitoare, menționând modul în care recensământul din India din 2001 a relevat un raport de sexe dezechilibrat între copii , cu o medie națională de 927 de fete la fiecare 1.000 de băieți. Într-o parte a Punjabului, numărul fetelor a scăzut la 754 la fiecare 1.000 de băieți.
Kapila consideră că violența comisă în cadrul unei familii împiedică în mod inerent mobilizarea publică împotriva crimelor.
„Ca fapt divers, știu că oameni din toate clasele sociale și castele nu se căiesc că avortează un făt doar pentru că vor avea o fiică”, a spus ea. „Efectele sunt demografice. Mai puține femei, dar și mai puține surori.”
Cercetarea a fost inspirată de o expoziție care prezenta fotografiile realizate de Sheba Chhachhi , care a documentat mișcarea feministă din India în anii 1970 și 1980.
Kapila a fost impresionată de cât de îndepărtate păreau protestele de astăzi. „Chiar dacă zestrea continuă să fie practicată și continuă să fie fatală pentru multe femei, este curios că decesele cauzate de zestre nu mai animă nicio discuție politică sau mobilizare”, a spus ea.
„Femeile vor găsi, probabil, alte modalități de a protesta împotriva deceselor cauzate de zestre”, a spus ea. „Este dificil să contesti, să găsești solidaritate în jurul problemelor care pun sub semnul întrebării normele sociale. Reflectă un moment politic mai larg.”
